Emil Cioran – Amurgul gindurilor

,,Tot ce nu este inert trebuie, în grade diferite, să se rezeme. Şi cu atît mai mult omul, care nu-şi împlineşte destinul decît născocindu-şi siguranţe şi nu-şi păstrează poziţia decît prin tonicul înşelăciunilor. Dar cine e pus în faţa sa însuşi, cine lunecă în transparenţa propriei condiţii, cine nu mai e om decît în bunăvoinţele memoriei – mai poate el apela la sprijinul tradiţional, la mîndria animalului vertical, şi mai poate să se rezeme pe sine, cînd de mult nu mai este el?"..............