Optimist,pesimist,realist.Banc

 

Rapturile teritoriale ale Moldovei: Cum a fost pierdută Basarabia în 1812 și 1940.

 Teritoriul dintre Prut și Nistru a fost anexat de Rusia de-a lungul istoriei în urma a două momente geopolitice majore: Tratatul de Pace de la București (1812) și Pactul Ribbentrop-Molotov (1940). Aceste evenimente au schimbat dramatic destinul populației românești și au lăsat răni adânci în istoria națională.

Prima anexare: Pacea de la București (1812)

În contextul războiului ruso-turc din 1806-1812, Imperiul Rus a ocupat Principatele Române. Prin tratatul semnat la 16/28 mai 1812, Imperiul Otoman (care deținea doar suzeranitatea asupra Moldovei) a cedat Rusiei jumătatea estică a Moldovei.

Acest teritoriu de peste 45.000 de kilometri pătrați a fost denumit de ruși Basarabia (nume care inițial desemna doar Bugeacul, adică sudul regiunii). Această primă pierdere a durat mai bine de un secol, până la Unirea din 1918.

Un paradox istoric: Turcii au cedat, de fapt, un teritoriu care nu le aparținea. Moldova era doar vasală Turciei, nu era pașalâc. Totuși, marile puteri de atunci nu s-au sinchisit de acest aspect juridic. Moldovenii nu au fost întrebați, nu s-a organizat niciun referendum, trezindu-se peste noapte supuși ai Imperiului Țarist.😠

Procesul de rusificare și colonizarea

A urmat un intens proces de rusificare, regiunea fiind transformată într-o gubernie imperială obișnuită, unde conducerea locală a fost preluată de funcționari aduși din Rusia.

• Interzicerea limbii române: Limba română a fost eliminată treptat din școli, administrație și presă. Biserica a trecut sub subordonarea directă a Sinodului de la Moscova, iar cărțile și slujbele în limba maternă au fost interzise.

• Colonizarea forțată: Autoritățile țariste au încurajat masiv stabilirea în Basarabia a unor populații străine (ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi, germani), modificând grav structura demografică a regiunii.

---

Renașterea Națională și Unirea Basarabiei cu România (1905–1918)

• Revoluția Rusă din 1905: Aceasta a creat o primă deschidere pentru manifestarea doleanțelor românilor. Intelectualitatea basarabeană a început să ceară introducerea limbii române în școli și instituirea unei autonomii provinciale.

• Prăbușirea Imperiului (1917): În contextul Primului Război Mondial și al căderii țarismului, mișcarea națională s-a radicalizat. Românii basarabeni au înființat Sfatul Țării (primul parlament al Basarabiei moderne), care a proclamat autonomia, iar ulterior independența Republicii Democratice Moldovenești.

• Actul Unirii (1918): Salvarea de la anarhie și haosul militar a determinat Sfatul Țării să voteze Unirea cu România pe 27 martie 1918, un moment istoric de o importanță capitală pentru formarea statului național unitar.

Consolidarea statală și modernizarea

După 1918, noul guvern de la București a început un amplu proces de integrare:

1. Modernizare instituțională: Regiunea a trecut printr-un proces de unificare a legislației, învățământului și administrației cu restul provinciilor istorice românești.

2. Reforma agrară (1920-1921): O reformă majoră care a împroprietărit țărănimea și a eliminat marile latifundii din perioada țaristă.

---

Dificultăți interne și tensiuni geopolitice (1918-1940)

Integrarea nu a fost lipsită de provocări. Au existat discrepanțe majore între sistemul rusesc moștenit și cel românesc. Uneori, birocrația și rigiditatea guvernelor de la București au generat nemulțumiri în rândul populației locale, iar gestionarea unei populații diverse din punct de vedere etnic a ridicat dificultăți.

Pe plan extern, situația era explozivă:

• Iredentismul sovietic: URSS nu a recunoscut niciodată actul din 1918. Granița de pe Nistru a fost o zonă extrem de tensionată, marcată de provocări și incidente armate (precum Răscoala de la Tatarbunar din 1924).

• Propaganda comunistă: Sovietele au încercat destabilizarea continuă a regiunii prin infiltrarea de agenți și susținerea unei politici de agitație politică.

---

A doua anexare: Pactul Ribbentrop-Molotov și Ultimatumul din 1940

Tragedia s-a repetat în vara anului 1940. Ca urmare a protocoalelor secrete ale Pactului Ribbentrop–Molotov, pe 26 iunie 1940, comisarul sovietic Viaceslav Molotov i-a prezentat ambasadorului României la Moscova, Gheorghe Davidescu, un ultimatum prin care se cerea „retrocedarea” de urgență a Basarabiei și a Bucovinei de Nord.

Pe 28 iunie 1940, Guvernul român condus de Gheorghe Tătărescu, presat și de recomandările Germaniei și Italiei, a acceptat să se supună condițiilor sovietice. Armata și administrația română s-au retras în haos de pe malul drept al Prutului. Orașe cheie precum Chișinău, Cernăuți și Cetatea Albă au fost predate sovieticilor în doar câteva ore, iar noua graniță de pe Prut a fost închisă definitiv. 😠

Consecințele politice la București

Pierderile teritoriale din 1940 au provocat o revoltă profundă în rândul populației, iar popularitatea Regelui Carol al II-lea s-a prăbușit, obligându-l să abdice și să plece în exil în favoarea fiului său, Mihai I. Puterea a fost preluată de generalul Ion Antonescu.

Istoria a continuat să fie nemiloasă: după întoarcerea armelor și avansul sovietic, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I a fost și el obligat să abdice sub presiunea directă a Moscovei și a marionetelor lor,comunistii.

Când trebuie să folosim locuțiunea „ca și” ?

Numărul crescând de talk-showuri aduce în studiorile tv tot mai multe persoane care emit diverse opinii. În exprimarea acestora se foloseşte ,pe o scară tot mai largă expresia ,,ca şi".fără să mai aibă vreo legătură cu evitarea unei cacofonii, ajungând să paraziteze și să înghită adverbul/prepoziția „ca”.Toată lumea spune azi ,,ca şi". Eu pun asta pe seama sărăciei vocabularului .Tot mai puţin vorbitori  au abilitatea evitării cacofoniei prin folosirea unor expresii echivalente .Ex.: ,,precum calul"sau ,,ca un cal" sau alte locuţiuni în locul  celei prepoziționale,,ca şi".
Vă dau şi alte exemple :
Ca și copil, am avut multe de suferit. (Într-o astfel de situație se recomandă reformularea: „Când eram copil, am avut multe de suferit”. Introducerea lui „și” între cele două silabe cacofonice reprezintă o greșeală la fel urâtă.)
Folosirea locuţiunii,,ca şi" în situaţii care nu au nicio legătură cu cacofonia este la fel de greşită şi urâţeşte exprimarea .Exemple: ,,Ca și artiști, avem nevoie de confirmări. (Într-o astfel de situație, este perfect corectă construcția: „Ca artiști, avem nevoie de confirmări.”
Deunăzi ,cineva spunea ,,Ca şi antrenor trebuie să-mi motivez echipa ".Se poate spune ,,ca antrenor" sau ,,în calitate de antrenor"
Iată situaţiile în care este permisă construcția „ca și”, potrivit Dicționarului Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române.
ca și (în același fel ca) loc. adv. (Mă adresez lui ~ ei.)

ca și (precum și) loc. conjcț. (Ea, ~ el, au venit devreme. Au venit el, ~ cine a mai fost chemat.)
ca și (ca) loc. prep. (cu compar. de egalitate: la fel de bun ~ tine/~ tine de bun/~ oricine a învățat)
sursă: DOOM 3 (2021)
Alte exemple
„Ca și candidat, trebuie să respect legile”. Acest „ca și” nu are sensul „de la fel de...”.  Poţi să spui „În calitate de candidat, trebuie să respect legile”.E foarte corect aşa şi sună şi mai bine 
„Ca și corporatist, am multe avantaje”.Poţi spune ,,sunt corporatist şi am multe avantaje"

Despre cratima .

     

  Deseori ne confruntam cu folosirea incorecta a cratimei (liniuta de despartire),atunci cand citim un text sau o postare pe retelele de socializare .Aceasta eroare vine din necunoasterea rostului acestui semn ortografic .Hai sa aflam acum !

       In primul rand ,liniuta se foloseste pentru ROSTIREA (LEGAREA) A DOUA PARTI DE VORBIRE DIFERITE  INTR-O SINGURA SILABA., 

Exemplu :

V-a vazut venind !

       Cratima desparte forma scurta a pronumelui voi,de perfectul compus al verbului a vedea.Pronumele si verbul sunt doua parti de vorbire diferite . Fara liniuta, propozitia ar suna ceva de genul ,,Pe voi (V) a vazut venind " 
Sa nu se confunde cu conjugarea verbului la timpul viitor, el/ea va vedea !Cum se intampla adesea .

Alt exemplu : ,,venindu-i vremea sa plece....." ,se despart forma de gerunziul a verbului a veni de forma scurta a pronumelui ,,lui"

      Liniuta de despartire se foloseste si pentru EVITAREA HIATULUI  (Intalnire a doua vocale pronuntate succesiv in silabe diferite, acestea facand parte fie din acelasi cuvant, fie din cuvinte diferite). Hiaturile pot aparea uneori inlantuite cate doua (geoid, coautor, antiaerian) sau trei, de exemplu atunci cand prefixe terminate in hiat precum paleo- sau neo- se ataseaza unor cuvinte care incep cu tot cu un hiat: autocratie, eugenie etc.: neoautocratie.

 Exemlu : ,,Nu-mi vine sa cred" .Cratima evita alaturarea vocalei ,,u" de vocala ,, î"si permite rostirea intr-un singur cuvant a doua cuvinte,indicand lipsa vocalei .
Exemplu :,,P-aici nu se trece ".-indica lipsa vocalei e si permite rostirea celor doua parti de vorbire intr-un singur cuvant .

Linia de pauză („–”) este semnul grafic de punctuație care marchează pauza dintre diferitele părți ale propoziției, dintre propoziții și fraze.

• Se folosește în interiorul propoziției sau al frazei, pentru a delimita cuvintele sau grupul de cuvinte și construcțiile intercalate sau apozițiile explicative:

„Moșneagul nostru [–] Ilie Aldea a lui Iona [–] era un om vechi.” SADOVEANU

• Uneori se pune linie de pauză înaintea unei comparații care nu e introdusă printr-un adverb (de obicei ca). Astfel de comparații se numesc asindetice:

„Pe pod, morarul freca piatra: Barbă sivă, sprâncene de mușchi uscat, nasul [–] cioc de cucuvaie...” GALACTION, O. I 47^[4]

• Linia de pauză marchează, în construcțiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ:

„În stânga [–] margine de pădure, până în râpa unui pârău.” SADOVEANU,

• Uneori linia de pauza este echivalentă cu doua puncte, acesta mai cu seamă când precede o explicație:

„Galaxii după galaxii se repetă în Cosmos, la fel ca moleculele unui gaz, dând concretețe conceptului complex de – metagalaxie.” Magazin VII, 1978, nr. 1090.

Finantarea partidelor in Romania .Cadrul legal si sume .

In România, partidele politice sunt finanțate anual din bugetul de stat prin subvenții, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Suma alocată este stabilită în funcție de prevederile legale și de evoluția economică a țării: acesta trebuie să fie între 0,01 % și 0,04 % din produsul intern brut (PIB) în fiecare an.

Subvențiile pentru partidele politice sunt stabilite anual în bugetul de stat în funcție de lege și de rezultatele electorale – în special voturile obținute la alegerile parlamentare și locale, și pot fi influențate de norme privind reprezentarea femeilor sau alte criterii legale.

Cele mai mari sume au mers către PSD, AUR, PNL și USR

💰 Sume recente de finanțare din buget

2024:

• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transferat către partidele politice un total de 386 milioane lei (aproximativ 77 milioane euro) sub formă de subvenții din bugetul de stat. In 2024, dacă se adună subvențiile și rambursările pentru campanii, statul a cheltuit peste 1 miliard lei în total.

2025:

• Până în decembrie, opt partide politice au primit cumulativ aproximativ 232 milioane lei din subvenții la buget.

Defalcat, pe partide:

Partid	Subvenție totală în 2025 (lei)

 

PSD – Partidul Social Democrat

≈ 77 milioane lei

 

AUR – Alianța pentru Unirea Românilor

≈ 45,5 milioane lei

 

PNL – Partidul Național Liberal

≈ 41,9 milioane lei

 

USR – Uniunea Salvați România

≈ 29,8 milioane lei

 

S.O.S. România

≈ 19,8 milioane lei

 

POT – Partidul Oamenilor Tineri

≈ 15,9 milioane lei

 

PMP – Partidul Mișcarea Populară

≈ 1 milion lei

 

Forța Dreptei

≈ 1 milion lei

Rezumat

✔️ În 2025, totalul subvențiilor de la buget pentru partidele parlamentare și unele partide mai mici a fost de circa 232 milioane lei.
✔️ Cele mai mari sume au mers către PSD, AUR, PNL și USR.
✔️ În ianuarie 2026, doar într-o lună, partidele au primit peste 14 milioane lei sub formă de subvenț

Microintreprindere 2026.

1 . Scăderea drastică a plafonului (Plafonul de 100.000 €)

• Cea mai mare schimbare este reducerea plafonului de venituri de la 250.000 euro (valabil în 2025) la 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026. 
• Atenție la cumulare: Pentru a stabili dacă o firmă poate fi micro, trebuie să aduni veniturile acesteia cu veniturile tuturor firmelor „legate” (cele în care asociatul deține peste 25%).
• Dacă suma veniturilor tuturor firmelor legate depășește 100.000 euro, niciuna nu mai poate aplica regimul micro. 

2. Eliminarea cotei de 3%

Prin OUG 89/2025, cota de 3% a fost eliminată. Începând cu 2026, există o singură cotă de 1%, dar aceasta se aplică doar firmelor care rămân sub noul plafon de 100.000 euro. 

3. Regula deținerii unice (25%)

Regula de bază rămâne neschimbată, dar devine mai punitivă din cauza plafonului mic:

• Un asociat poate deține peste 25% la o singură microîntreprindere.
• Dacă deții peste 25% în două firme, trebuie să alegi una singură până la data de 31 martie 2026 (pentru anul fiscal 2026), dar ambele trebuie să se încadreze, împreună, în plafonul de 100.000 euro pentru a păstra regimul micro la firma aleasă. 

Alte condiții :

• Angajați: Să aibă cel puțin un salariat cu normă întreagă.Sau normele angajatilor sa insumeze o norma intreagă.
• Capital Social: Capitalul să fie deținut de alte persoane decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale.
• Situații Financiare: Să aibă depuse la termen situațiile financiare anuale.
• Important: Dacă o firmă a ieșit din sistemul micro după 1 ianuarie 2023, aceasta nu mai poate reveni la acest regim ulterior (regula de a nu mai fi fost plătitoare de impozit micro).
• Concluzie
• Venituri sub 100.000 euro: Atenție, pragul a scăzut de la 250.000 € la 100.000 € începând cu 1 ianuarie 2026.
• Calcul cumulat: Dacă dețineți peste 25% și în altă firmă, veniturile ambelor firme se adună pentru a verifica acest prag de 100.000 €.
• Un salariat: Trebuie să aveți cel puțin un angajat cu normă întreagă (sau contract de mandat cu remunerație la nivelul salariului minim).
• Fără consultanță: Veniturile din consultanță și management nu trebuie să depășească 20% din total (deși unele interpretări recente sugerează eliminarea acestei limite, ANAF încă o verifică în corelație cu activitatea principală). 

Activul net contabil

 Activul net contabil (ANC) se calculează ca diferență între totalul activelor firmei și totalul datoriilor sale.​ Este suma pe care ar primi-o acționarii/asociații în caz de lichidare, după valorificarea tuturor bunurilor și plata tuturor datoriilor către terți;

Cand acesta este mai mic decât jumătate din valoarea capitalului social subscris, nu pot restitui acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate împrumuturile luate de la aceștia.

În cazul în care nu se respectă regularizarea de dividende și se distribuie dividende sau se restituie împrumuturile când activul net contabil este sub limita prevăzută de lege sau se acordă împrumuturi către asociați/acționari/entități afiliate înainte de regularizarea dividendelor, atunci societatea ce beneficiază de dividende sau împrumuturi împreună cu acționarii/asociații răspund în solidar în limita dividendelor și a împrumuturilor pentru eventualele obligații fiscale neachitate înregistrate la nivelul societății ce a distribuit dividende, a restituit împrumuturi sau a acordat împrumuturi. Nerespectarea interdicțiilor enumerate anterior se sancționează și contravențional cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, ANAF fiind instituția autorizată să aplice sancțiunea.

Nerespectarea obligației societății de a reconstitui activul net contabil la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei