Despre cratima .

     
Cratima
  Deseori ne confruntam cu folosirea incorecta a cratimei (liniuta de despartire),atunci cand citim un text sau o postare pe retelele de socializare .Aceasta eroare vine din necunoasterea rostului acestui semn ortografic .Hai sa aflam acum !
       In primul rand ,liniuta se foloseste pentru ROSTIREA (LEGAREA) A DOUA PARTI DE VORBIRE DIFERITE  INTR-O SINGURA SILABA., 
Exemplu :
V-a vazut venind !
       Cratima desparte forma scurta a pronumelui voi,de perfectul compus al verbului a vedea.Pronumele si verbul sunt doua parti de vorbire diferite . Fara liniuta, propozitia ar suna ceva de genul ,,Pe voi (V) a vazut venind " 
Sa nu se confunde cu conjugarea verbului la timpul viitor, el/ea va vedea !Cum se intampla adesea .
Alt exemplu : ,,venindu-i vremea sa plece....." ,se despart forma de gerunziul a verbului a veni de forma scurta a pronumelui ,,lui"
      Liniuta de despartire se foloseste si pentru EVITAREA HIATULUI  (Intalnire a doua vocale pronuntate succesiv in silabe diferite, acestea facand parte fie din acelasi cuvant, fie din cuvinte diferite). Hiaturile pot aparea uneori inlantuite cate doua (geoid, coautor, antiaerian) sau trei, de exemplu atunci cand prefixe terminate in hiat precum paleo- sau neo- se ataseaza unor cuvinte care incep cu tot cu un hiat: autocratie, eugenie etc.: neoautocratie.
 Exemlu : ,,Nu-mi vine sa cred" .Cratima evita alaturarea vocalei ,,u" de vocala ,, î"si permite rostirea intr-un singur cuvant a doua cuvinte,indicand lipsa vocalei .
Exemplu :,,P-aici nu se trece ".-indica lipsa vocalei e si permite rostirea celor doua parti de vorbire intr-un singur cuvant .

Linia de pauză („–”) este semnul grafic de punctuație care marchează pauza dintre diferitele părți ale propoziției, dintre propoziții și fraze.

  • Se folosește în interiorul propoziției sau al frazei, pentru a delimita cuvintele sau grupul de cuvinte și construcțiile intercalate sau apozițiile explicative:

„Moșneagul nostru [–] Ilie Aldea a lui Iona [–] era un om vechi.” SADOVEANU

  • Uneori se pune linie de pauză înaintea unei comparații care nu e introdusă printr-un adverb (de obicei ca). Astfel de comparații se numesc asindetice:

„Pe pod, morarul freca piatra: Barbă sivă, sprâncene de mușchi uscat, nasul [–] cioc de cucuvaie...” GALACTION, O. I 47[4]

  • Linia de pauză marchează, în construcțiile eliptice, lipsa predicatului sau a verbului copulativ:

„În stânga [–] margine de pădure, până în râpa unui pârău.” SADOVEANU,

  • Uneori linia de pauza este echivalentă cu doua puncte, acesta mai cu seamă când precede o explicație:

„Galaxii după galaxii se repetă în Cosmos, la fel ca moleculele unui gaz, dând concretețe conceptului complex de – metagalaxie.” Magazin VII, 1978, nr. 1090.


Fericirea -Zaharia Stancu | Poem ,metafora despre fericire

 Fericirea de Zaharia Stancu -Metafora vizuala

Fericirea e o pasăre.
Dar nu o pasăre ca oricare alta
Ci o pasăre plăsmuita din pulbere de aur.
Pasărea aceasta
Vine de undeva, de departe,
Vine și ți se așază pe umăr,
Pe umărul stâng.
Deasupra inimii
Ți se așază pasărea fericirii.


N-o vezi,
O simți numai.
Iar dacă vrei s-o prinzi
Nu poți s-o prinzi
Nici cu mâna,
Nici cu lanțul,

Cu niciun fel de capcană
Nu poți s-o prinzi.


Uneori pasărea fericirii
Îți stă pe umăr mai mult,
Alteori mai puțin
Și când îi vine ei să plece, pleacă.
Zboară și se pierde în văzduh,
Poate chiar se topește în văzduh,
Nu știe nimeni.

Joi , 25 iunie 2026 inclusiv, termen limită pentru depunerea formularului 101

Termen depunere D 101 pe anul 2025

 Termenul-limită standard pentru depunerea Declarației 101 (Declarația privind impozitul pe profit) aferente exercițiului financiar anterior este data de 25 iunie a anului curent. Această dată include și plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv.

Anul 2025 este ultimul an in care se aplica prevederile OUG 153/2020 cu privire la bonificatiile pentru capitaluri proprii pozitive si in crestere care a extins termenul obisnuit de depunere al acestei declaratii.

Pentru a îndeplini această obligație fiscală, accesează portalul oficial pus la dispoziție de Agenția Națională de Administrare Fiscală la ANAF.
Notă: Dacă societatea dumneavoastră are un an fiscal modificat diferit de anul calendaristic, termenul de depunere este până la data de 25 a celei de-a șasea luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat.

Recuperarea TVA de către turiști – Cum poți economisi sute sau chiar mii de euro la cumpărăturile din Europa

Recuperarea TVA de catre turisti

Recuperarea TVA de către turiști – Cum poți economisi sute sau chiar mii de euro la cumpărăturile din Europa

Mulți turiști care vizitează Europa nu știu că au dreptul să recupereze TVA-ul achitat pentru anumite cumpărături efectuate pe durata sejurului. Pentru produsele de valoare mare, precum hainele de designer, ceasurile, bijuteriile sau accesoriile de lux, rambursarea poate reprezenta o economie semnificativă, ajungând uneori la sute sau chiar mii de euro.

Ce este TVA-ul și de ce poate fi recuperat?

TVA-ul (Taxa pe Valoarea Adăugată) este inclus în prețul majorității produselor comercializate în Europa. Cotele diferă de la o țară la alta, de la 8,1% în Elveția până la 27% în Ungaria. În Spania, de exemplu, cota standard este de 21%, în timp ce anumite categorii de produse beneficiază de cote reduse.

Persoanele care au reședința în afara Uniunii Europene pot solicita rambursarea TVA-ului pentru bunurile cumpărate și exportate în afara spațiului comunitar.

Care sunt condițiile pentru rambursarea TVA-ului?

În majoritatea țărilor există o valoare minimă a cumpărăturilor efectuate într-un singur magazin pentru a beneficia de rambursare:

  • Italia – minimum 75 euro;

  • Franța – minimum 100 euro;

  • Grecia – minimum 50 euro;

  • Olanda – minimum 50 euro;

  • Elveția – minimum 300 CHF;

  • Spania – fără prag minim de cumpărături.

Este important de reținut că valoarea minimă trebuie atinsă în cadrul unei singure tranzacții efectuate la același comerciant.

Cum se obține rambursarea?

Procedura începe chiar în magazin. La momentul achiziției, cumpărătorul trebuie să solicite documentele necesare pentru rambursarea TVA-ului și să prezinte pașaportul. De multe ori comercianții nu informează automat clienții despre această posibilitate, astfel că solicitarea trebuie făcută în mod expres.

Înainte de părăsirea Uniunii Europene, documentele trebuie validate de autoritățile vamale la ultimul aeroport din UE. În multe aeroporturi există ghișee dedicate sau chioșcuri electronice care simplifică procesul și reduc timpul de așteptare.

Atenție la produsele cumpărate

Specialiștii recomandă ca bunurile pentru care se solicită rambursarea TVA-ului să nu fie utilizate înainte de ieșirea din Europa. Autoritățile vamale pot solicita verificarea produselor și pot refuza validarea documentelor dacă acestea prezintă urme evidente de utilizare.

Există costuri pentru rambursare?

Da. Companiile care gestionează procesul de rambursare rețin, de regulă, un comision de aproximativ 4%. Din acest motiv, suma recuperată va fi mai mică decât TVA-ul achitat inițial.

Merită efortul?

Pentru cumpărăturile de valoare redusă, timpul necesar pentru completarea documentelor și validarea acestora poate depăși beneficiul financiar. În schimb, pentru achizițiile importante, în special cele din categoria produselor de lux, recuperarea TVA-ului poate genera economii considerabile.

Înainte de următoarea călătorie în Europa, informează-te cu privire la regulile de rambursare aplicabile în țara pe care o vizitezi. O simplă solicitare făcută în magazin se poate transforma într-o economie semnificativă la finalul vacanței.

Haiducul care a inventat stiloul-Petrache Poenaru

Petrache Poenaru a fost haiduc și pandur. S-a născut la Bănești,jud Vâlcea la 10 ianuarie 1799. La 22 de ani e haiduc și face parte din pandurii lui Tudor Vladimirescu,vreme de 5 luni.

Tot atunci scoate primul ziar militar romanesc numit ,,Foaie de propagandă ".
Tot în perioada aceea,inspirat de stindardul lui Tudor, Petrache Poenaru concepe primul steag tricolor modern.

După moartea lui Tudor Vladimirescu,Petrache Poenaru fuge din țară și își continuă studiile la Berlin și la Paris. La 25 mai 1827, în timp ce studia la Paris, Petrache Poenaru a obținut brevetul francez pentru „condeiul portăreț fără sfârșit” (un stilou cu rezervor inclus),fiind si primul român care a obținut un brevet de invenție . Tot el este și primul român care a călătorit cu trenul. In Anglia in data de 27 octombrie 1831.

Urmariti materialul video.




 

Bucovina de Nord – Istoria unui teritoriu pierdut de România în 1940

 Istoria unui rapt - cum a ajuns Bucovina de la Moldova la Austria şi apoi la URSS

Harta Moldovei cu Bucovina in 1483
 Poziţionarea strategică pare blestemul Principatului Moldovei .Din această cauză,imperiile înconjurătoare râvneau s-o stăpânească: fie ca stat vasal sau ,mai rău ,erau anexate parţi din teritoriul său.

Habsburgii au ocupat Bucovina pentru că  puteau realiza mai uşor legătura dintre teritoriile acaparate în 1772 şi Transilvania. Bucovina de nord nu a făcut parte din Pocuţia,aşa cum vor argumenta ei necesitatea anexării acesteia la Imperiul Habsburgic.

Bucovina a făcut parte din pricipatul Moldovei încă de la fondarea lui, fiind partea de nord-vest al acestuia. El era împărțit în două ținuturi: Ținutul Cernăuților și Ținutul Sucevei. În acest sens,stau mărturie:

  Hrisoavele lui Alexandru cel Bun(1400-1432): Documente interne emise la începutul secolului al XV-lea confirmă organizarea administrativă a regiunii în ținuturi, precum Ținutul Cernăuților și Ținutul Sucevei.

  Tratatele de Pace Moldo-Otomane: Actele oficiale prin care Moldova plătea tribut Porții confirmă hotarele istorice ale voievodatului, care includeau Țara de Sus.

  Arhivele Curții Imperiale de la Viena: Documentele cancelariei habsburgice conțin hărțile și corespondența diplomatică (ex. 1774) prin care Imperiul Austriac recunoaște că teritoriul anexat în 1775 face parte de drept din Principatul Moldovei.

  Convenția din 1776: Acordul bilateral de stabilire a noii frontiere dintre Imperiul Habsburgic și Moldova (după raptul teritorial).

  Arhivele Naționale Istorice Centrale: Documentele Arhivele Naționale din România păstrează colecții vaste de acte (precum Colecția Hurmuzaki) și hrisoave domnești care certifică prezența cnejilor și a localităților nord-bucovinene în jurisdicția domnilor Moldovei încă din perioada medievală.

In aceasta zonă sunt centre urbane importante :

  Siret: Fostă reședință domnească în a doua jumătate a secolului al XIV-lea sub domnia lui Lațcu Vodă, a reprezentat unul dintre cele mai vechi și înfloritoare orașe din Moldova medievală, locuit inclusiv de o importantă comunitate catolică (negustori germani și armeni).

  Storojineț: Menționat ca târg important în secolele XVII-XVIII, așezarea a funcționat ca nod comercial pe traseul care lega Moldova de Pocuția (regiune istorică din nord).

  Cozmeni: Un târg cu o dezvoltare economică accelerată începând cu secolele XV-XVI, remarcabil prin poziționarea sa strategică pe vechile drumuri comerciale care străbăteau Bucovina de Nord.

  Vijnița: Situat în partea de nord-vest, aproape de Munții Carpați pe râul Ceremuș, a fost un punct cheie pentru comerțul cu lemn și produsele pastorale și meșteșugărești care tranzitau spre Galiția.

În secolele XIV-XVIII, provincia istorică a Bucovinei a funcționat ca o zonă unitară, iar orașele din nord făceau parte integrantă din rețeaua administrativă și economică a Principatului Moldovei. Regiunea a fost cedată Imperiului Habsburgic în 1775.

Bucovina de Nord – Cum a pierdut România acest teritoriu în 1940

În vara anului 1940, România a trecut prin una dintre cele mai dramatice perioade din istoria sa modernă. În doar câteva zile, statul român a fost obligat să cedeze teritorii importante Uniunii Sovietice, printre care și nordul Bucovinei.

Pentru oamenii care locuiau acolo, granița s-a schimbat peste noapte. Familii întregi au fost despărțite, mii de persoane s-au refugiat, iar altele au rămas sub administrație sovietică fără să fi plecat vreodată din casele lor.

Istoria Bucovinei de Nord continuă să fie și astăzi un subiect sensibil, încărcat de memorie, suferință și controverse istorice.


Ce este Bucovina?

 Bucovina este o regiune istorică aflată între Carpați și râul Prut. Timp de secole, ea a făcut parte din Principatul Moldovei.

În anul 1775, regiunea a fost anexată de Imperiul Habsburgic prin Tratatul de la Palamutca (mai 1775)   in care Austria și Imperiul Otoman au semnat o convenție prin care Poarta ceda teritoriul. Domnitorul Moldovei de la acea vreme, Grigore al III-lea Ghica, s-a opus ferm acestui rapt teritorial, motiv pentru care a fost asasinat de turci. Vorbm de un teritoriu de circa 10000 kmp în care se afla în anii 1774 – 1775 o populaţie de 75000 de locuitori, din care 63700 erau români, 8400 ruteni şi 3426 de altă etnie.

Cernăuți: scaunul guvernului provincial al Bucovinei, circa 1900
Cernăuți:  circa 1900

 Odată cu debutul administrării habsburgice, denumirea de Bucovina este adoptată oficial. Totuşi, numele nu se impune decât treptat, o vreme continuându-se utilizarea în paralel a unor denumiri mai vechi : Ţara de Sus, Ţara Moldovei, Plonina, Cordon, Cordun şi Arboroasa (acest ultim apelativ este reafirmat de un grup de studenţi români de la Cernăuţi, Ciprian Porumbescu, Zaharia Voronca, Constantin Morariu, care au înfiinţat “Societatea Arboroasa” în 1873)

  Orașul Cernăuți era considerat unul dintre cele mai dezvoltate orașe din regiune și un adevărat centru universitar și intelectual. Aici au studiat sau activat personalități importante precum Mihai Eminescu și Aron Pumnul.

Unirea Bucovinei cu Regatul României la 28 noiembrie 1918

După Primul Război Mondial și destrămarea Imperiului Austro-Ungar, Bucovina s-a unit cu România în anul 1918..După prăbuşirea monarhiei austro-ungare şi dezmembrarea imperiului în state naţionale, Consiliul Naţional al Bucovinei întrunit la 28 noiembrie 1918, a hotărât în majoritate unirea cu România. 

Ziua de 28 noiembrie 1918 a fost cea mai mare sărbătoare a Bucovinei, împlinirea visului de aur, pentru că România este patria noastră şi a tuturor românilor, e România celor dispăruţi de demult şi a celor de mai apoi, a celor ce vor veni în veacul veacurilor.

Ca urmare a hotărârii de unire a Cosiliului Naţional din Bucovina, trupele române au intrat în teritoriu, sub comanda generalului Iacob Zadik, consfinţind actul şi zădărnicind manevrele miltare ale Republicii Populare a Ucrainei Occidentale. Unirea Bucovinei cu România a fost recunoscută oficial, prin Tratatul de Pace de la Saint Germain încheiat cu Austria la 10 septembrie 1919.

Pactul Ribbentrop–Molotov și împărțirea Europei

 La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop–Molotov.

În spatele acordului oficial exista și un protocol secret prin care cele două mari puteri își împărțeau sferele de influență în Europa de Est.

Basarabia era inclusă în zona de interes sovietică. Totuși, nordul Bucovinei nu apărea inițial în documentele secrete. Cu toate acestea, în vara anului 1940, Uniunea Sovietică a cerut și acest teritoriu.


Ultimatumul sovietic din 1940

La 26 iunie 1940, Uniunea Sovietică a transmis României un ultimatum prin care cerea evacuarea administrației și armatei române din Basarabia și nordul Bucovinei.

România se afla atunci într-o situație extrem de dificilă:

  • Franța fusese înfrântă de Germania;
  • Marea Britanie era izolată;
  •  România nu avea sprijin militar extern;
  • armata română nu era pregătită pentru un conflict                                                                               cu URSS.

În aceste condiții, autoritățile române au acceptat retragerea fără război.

Pentru populația locală, consecințele au fost dramatice. Mii de oameni au încercat să se refugieze spre sud, iar multe familii au fost separate de noua frontieră.


Deportările și ocupația sovietică

După ocuparea teritoriului, administrația sovietică a început un proces rapid de sovietizare:

  • arestări,
  • deportări,
  • confiscări de proprietăți,
  • colectivizare,
  • restricții culturale și religioase.

Unul dintre cele mai tragice episoade a fost Masacrul de la Fântâna Albă, când civili români care încercau să treacă granița spre România au fost împușcați de trupele sovietice.

Mulți locuitori ai regiunii au fost deportați în Siberia sau în alte zone îndepărtate ale Uniunii Sovietice.


Bucovina de Nord astăzi

După Al Doilea Război Mondial, nordul Bucovinei a rămas în componența Uniunii Sovietice, fiind inclus în RSS Ucraineană.

Astăzi, teritoriul face parte din Ucraina. În regiune trăiesc încă importante comunități de români, iar problema păstrării limbii și identității culturale rămâne un subiect important.


De ce este importantă această istorie?

Istoria Bucovinei de Nord nu înseamnă doar schimbări de granițe. Este și povestea oamenilor care au trăit transformări dramatice fără să își părăsească propriile case.

Înțelegerea acestor evenimente este importantă pentru păstrarea memoriei istorice și pentru înțelegerea contextului complicat al Europei de Est în secolul XX.

În decursul istoriei Nordul Bucovinei (Regiunea Cernăuți) a făcut parte din:

 Principatul Moldovei 1346-1774
 Imperiul Habsburgic 1774-1867
 Austro-Ungaria 1867-1918
 Regatul României 1918-1940
 URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) 1940-1941
 Regatul României 1941-1944
 URSS (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste) 1944-1991
 Ucraina 1991–prezent


Concluzie

Pierderea Bucovinei de Nord în 1940 rămâne unul dintre cele mai importante momente din istoria României moderne.

Evenimentele au fost rezultatul tensiunilor geopolitice dintre marile puteri ale vremii și au schimbat definitiv destinul regiunii și al populației sale.

Astăzi, memoria acelor ani continuă să fie vie atât în România, cât și în comunitățile românești din nordul Bucovinei.


Despre imunitatea parlamentara in Constitutie .

Despre imunitatea parlamentara. Constitutia .

ARTICOLUL 72 Constitutia Romaniei 

,,(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri."