Este un cont de pasiv prin care se ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor/asociaţilor corespunzător aportului la capitalul social.
În creditul contului 457 „Dividende de plată” se înregistrează:
– dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente (117).Contul 108 "Interese care nu controlează" se utilizează numai în situaţiile financiare consolidate.Consolidarea conturilor vizează politicile contabile privind prelucrarea, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale la nivelul unui grup de societăți(societatea-mamă și filiale, societățile controlate în comun și cele asociate).
În cazul în care acțiunile sau părțile sociale în filialele incluse în consolidare sunt deținute de alte persoane decât filialele respective, suma atribuibilă acelor acțiuni sau părți sociale trebuie prezentată separat în bilanțul consolidat, la elementul „Interese care nu controlează”. Interesele care nu controlează trebuie prezentate în bilanțul consolidat în capitalurile proprii, separat de capitalurile proprii ale societății-mamă
În creditul contului 108 "Interese care nu controlează" se înregistrează partea din rezultatul favorabil al exerciţiului financiar şi celelalte capitaluri proprii ale filialei, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau indirect.
În debitul contului 108 "Interese care nu controlează" se înregistrează partea din rezultatul nefavorabil, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau indirect.
Cu privire la Ordonanța de urgență privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, adoptată astăzi de Guvernul României, menționăm următoarele:
Prin actul normativ sunt aduse o serie de modificări și completări Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală necesare pentru reglementarea obligației de raportare de către furnizorii de servicii poștale a informațiilor specifice referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, contravaloarea bunului livrat.
Scopul acestei modificări legislative este atât prevenirea și combaterea evaziunii fiscale din domeniul comerțului on-line, cât și protejarea intereselor cumpărătorilor.
Prin această măsură se urmărește identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele și impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poștale, a veniturilor obținute din tranzacții efectuate în mediul on-line.
Prin stabilirea realității relației comerciale dintre cumpărătorul și vânzătorul implicați în comerțul online, ANAF poate avea acces la confirmarea cel puțin a beneficiarului, care are interesul direct să primească factură fiscală și să beneficieze astfel de garanția legală și indirect să determine plata taxelor și impozitelr aferente veniturilor încasate de vânzător din comercializarea produselor respective.
Subliniem faptul că datele colectate respectă normele constituționale privind viața intimă, familială și privată, precum și secretul corespondenței, fără a se referi la conținutul coletului. De altfel, în scopul exercitării atribuţiilor sale legale specifice de prevenire și combatere a evaziunii fiscale, ANAF prelucrează curent date cu caracter personal cu respectarea întocmai a prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.
Mai mult, potrivit art. 11 din Codul de procedură fiscală, personalul ANAF este obligat să păstreze secretul asupra informațiilor de care a luat cunoștință ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu, iar aceste informații se referă inclusiv la cele obținute din declarații ori documente prezentate de contribuabili/plătitori sau terți. Ordonanța de urgență intră în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României, iar transmiterea datelor se va realiza ulterior adoptării ordinului președintelui ANAF, în care va fi prevăzut modelul declarației.
sursa ANAF
Marţi, 10 mai, BNR are o nouă şedinţă de politică monetară, unde piaţa se aşteaptă la o creştere a dobânzii de referinţă de la 3% direct la 4%, şi nu la 3,5%, având în vedere că pasul de creştere de până acum al Băncii Naţionale era de 0,5%.
Deja băncile au inclus această creştere a dobânzii pe piaţa interbancară, unde ROBOR la trei luni, cel mai urmărit indicator, a crescut vineri la 5,2%. În martie inflaţia a fost în România de 10,15%, iar pentru lunile următoare piaţa se aşteaptă la o inflaţie de 12-13%, dacă nu chiar 15% având în vedere creşterile de preţuri din economie. Oricum, dacă nu ar fi fost plafonarea preţurilor la energie şi gaze, inflaţia ar fi fost deja peste 15%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
Atâta timp cât lumea îşi păstrează locul de muncă şi salariul întreg, explozia inflaţiei şi ratele mai mari la bancă pot fi plătite. Bineînţeles că băncile încearcă să tragă de timp cu creşterea dobânzilor pentru a nu pune şi mai mult paie pe foc, având în vedere scăderea economică.
Mă revoltă politica băncilor faţă de cetăţenii care îşi ţin banii în bancă ,fie sub forma de cont de economii ,fie sub forma de conturi curente ,pentru că dobânda laelei (care ,practic împrumută băncile ) este infimă sau inexistentă .Cu alte cuvinte ,aceia care economisesc pierd bani şi sunt expuşi riscului devalorizării acestora sub presiunea inflaţiei .
Despre inflaţie,pe larg ,într-o postare viitoare .
