In baza referatului de aprobare, aprobat de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Știintifica,
in temeiul prevederilor art. 19 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
ministrul finantelor publice si ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului emit urmatorul ordin:
Art. 1. — Se aproba Normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. — Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, Directia generala de administrarea marilor contribuabili, Directia legislatie impozite directe din cadrul Ministerului Finantelor Publice si Autoritatea Nationala pentru Cercetare Știintifica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu
Anexa
Norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil— Stimulentele fiscale pentru activitatile de cercetaredezvoltare reprezinta reducerea profitului impozabil de care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentara, in proportie de 20%, a cheltuielilor efectuate de acestia in anul fiscal respectiv, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, precum si prin aplicarea metodei de amortizare accelerata in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.
Art. 2. — Stimulentele fiscale se acorda pentru activitatile de cercetare-dezvoltare care conduc la obtinerea de rezultate ale cercetarii, valorificabile de catre contribuabili, in folos propriu, in scopul cresterii veniturilor.
Art. 3. — Cheltuielile eligibile luate in calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt urmatoarele:
a) cheltuielile de amortizare a imobilizarilor corporale, create sau achizitionate de contribuabili in stare noua, folosite la activitati de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu salariile personalului care desfasoara in mod direct activitati de cercetare-dezvoltare;
c) cheltuielile cu intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale prevazute la lit. a), executate de terti;
d) cheltuielile de amortizare a imobilizarilor necorporale, achizitionate de contribuabili, folosite la activitati de cercetaredezvoltare;
e) cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli privind animalele de experiment, precum si alte produse similare folosite la activitati de cercetare-dezvoltare;
f) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetarii sau proportional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosita de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune.
(i) In categoria cheltuielilor de regie direct alocate pot fi incluse costurile pentru: chiria locatiei unde se desfasoara activitatile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitatilor, cum sunt: apa curenta, canalizare, salubritate, energie electrica si termica, gaze naturale corespunzatoare suprafetei utilizate pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, precum si cheltuieli pentru consumabile si birotica, multiplicare si fotocopiere, servicii postale si de curierat, telefon,
facsimile, internet, aferente activitatilor de cercetare dezvoltare necesare pentru obtinerea rezultatelor cercetarii.
(ii) In categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru: servicii administrative si de contabilitate, servicii postale si telefonice, servicii pentru intretinerea echipamentelor IT, multiplicare si fotocopiere, consumabile si birotica, chiria locatiei unde se desfasoara activitatile proiectului, asigurarea utilitatilor, cum sunt: apa curenta, canalizare, salubritate, energie electrica si termica, gaze naturale, si alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
Art. 4. — Sunt eligibile numai acele cheltuieli inregistrate in contabilitate, pe baza documentelor justificative, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Art. 5. — Pentru a fi eligibile pentru acordarea stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, cheltuielile prevazute la art. 3 trebuie sa fie cheltuieli efectuate de contribuabili in scopul realizarii de venituri. Deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual, dupa caz.
Art. 6. — In vederea determinarii sumei ce reprezinta deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil, cheltuielile eligibile prezentate la art. 3 se insumeaza si se vor inscrie in registrul de evidenta fiscala.
Art. 7. — Amortizarea accelerata in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare se realizeaza conform prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Aparatura si echipamentele sunt cele prevazute in subgrupele 2.1 si 2.2 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
Art. 8. — Deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se evidentiaza in formularul 101 — „Declaratie privind impozitul pe profit”, la randul 18 „Alte sume deductibile”.
Art. 9. — In sensul prezentelor norme, expresiile sau termenii folositi au urmatoarele sensuri:
1. activitatea de cercetare-dezvoltare1 cuprinde: cercetarea fundamentala, cercetarea aplicativa, dezvoltarea tehnologica;
a) cercetarea fundamentala2: activitatea desfasurata, in principal, pentru a dobandi cunostinte noi cu privire la fenomene si procese, precum si in vederea formularii si verificarii de ipoteze, modele conceptuale si teorii;
b) cercetarea aplicativa3: activitatea destinata, in principal, utilizarii cunostintelor stiintifice pentru perfectionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii si servicii;
c) dezvoltarea tehnologica4 este formata din activitatile de inginerie a sistemelor si de inginerie tehnologica, prin care se realizeaza aplicarea si transferul rezultatelor cercetarii catre operatorii economici, precum si in plan social, avand ca scop introducerea si materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme si servicii, precum si perfectionarea celor existente, si care cuprinde:
c1) cercetarea precompetitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii aplicative in planuri, scheme sau documentatii pentru noi produse, procese ori servicii, incluzand fabricarea modelului experimental si a prototipului, care nu pot fi utilizate in scopuri comerciale;
c2) cercetarea competitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii precompetitive in produse, procese si servicii care pot raspunde, in mod direct, cererii pietei, incluzand si activitatile de inginerie a sistemelor, de inginerie si proiectare tehnologica;
2. valorificare — procesul prin care rezultatele cercetarii competitive ajung sa fie utilizate, conform cerintelor activitatii industriale sau comerciale, in viata sociala, economica si culturala;
3. rezultatele cercetarii5— rezultatele activitatilor de cercetare-dezvoltare, precum:
a) documentatii, studii, lucrari, planuri, scheme si altele asemenea;
b) brevete de inventie, certificate de inregistrare a desenelor si modelelor industriale si altele asemenea;
c) tehnologii, procedee, produse informatice, retete, formule, metode si altele asemenea;
d) obiecte fizice, inclusiv modele experimentale, prototipuri, instalatii-pilot si produse;
4. exemple de activitati care nu sunt considerate de cercetare-dezvoltare:
a) cercetare in domeniul stiintelor sociale (incluzand stiintele economice, de management al afacerilor si stiintele comportamentale), arte sau relatii umane;
b) programe curente de testare si analiza in scopul controlului calitatii sau cantitatii;
c) modificari de natura cromatica sau stilistica asupra produselor, serviciilor ori proceselor existente, chiar daca aceste modificari reprezinta imbunatatiri;
d) cercetare operationala, cum sunt studiile de management sau de eficienta care nu sunt intreprinse in totalitate ori exclusiv in scopul unei activitati de cercetare sau de dezvoltare;
e) actiuni de corectare in legatura cu deteriorari aparute in productia comerciala a unui produs;
f) activitati juridice si administrative in legatura cu aplicarea, brevetarea si solutionarea litigiilor legate de inventii si vanzarea sau brevetarea inventiilor;
g) activitati, inclusiv design si inginerie in constructii, legate de construirea, reamplasarea, rearanjarea sau darea in functiune a instalatiilor ori a echipamentelor, altele decat instalatiile sau echipamentele care sunt folosite in totalitate si exclusiv in scopul desfasurarii de catre intreprindere a activitatilor de cercetare-dezvoltare;
h) studii de cercetare a pietei, de testare si dezvoltare a pietei, de promovare a vanzarilor sau de consum;
i) prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, titei sau gaze naturale;
j) activitatile comerciale si financiare necesare pentru cercetarea pietei, productia comerciala sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu care este nou sau imbunatatit;
k) servicii administrative si de asistenta generala (cum ar fi:
transportul, depozitarea, curatarea, repararea, intretinerea si asigurarea securitatii) care nu sunt intreprinse in totalitate si exclusiv in legatura cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
Art. 1.
_
1 Conform cu Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
2 Definitia este compatibila cu cea din Regulamentul CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna, in aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).
3 Definitia este compatibila cu definitia pentru „cercetarea industriala” din Regulamentul CE nr. 800/2008.
4 Definitia este compatibila cu definitia pentru „dezvoltarea experimentala” din Regulamentul CE nr. 800/2008.
5 Definitia include si extinde sensurile cuprinse in art. 74 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
sursa aici
Provizioane deductibile
In conditiile blocajului fianciar actual, perioada de recuperare a creantelor este din ce in ce mai indelungata. Emiterea facturii catre clienti genereaza venituri impozabile si TVA de plata in conditiile neincasarii facturii.
Chiar daca venitul se considera realizat, lipsesc banii pentru plata impozitelor.
Unii profesionisti contabili nu utilizeaza ca si instrument curent de lucru constituirea de provizioane pentru deprecieri, consideram util tratamentul fiscal aplicabil provizioanelor constituite pentru neincasarea facturilor.
Analizand prevederea legala stabilita de art. 22 alin. (1) litera c), incepand cu data de 1 ianuarie 2006 sunt deductibile in procent de 30% din nivelul creantei, provizioanele ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
„ 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului”.
O eroare frecventa la constituirea acestor provizioane este faptul ca unii contribuabili aplica deducerea de 30% la intreaga valoare neincasata a facturii, omitand faptul ca TVA nu este un venit, chiar daca se va incasa de la client.
Exemplu: societatea A SRL a facturat o prestare de servicii in valoare de 1.000 lei + TVA 19% = total factura 1.190 lei. Societatea constituie un provizion in suma de 1.190 lei x 30% = 357 lei, considerandu-l integral deductibil la calculul impozitului pe profit.
l Analizand punctul 5 a conditiei prevazute de art. din Codul fiscal mai sus amintit, observam ca acest 30% s-a aplicat si pentru 190 lei valoarea TVA-ului, insa aceasta suma este nedeductibila.
l Valoarea corecta a provizionului deductibila este 1.000 lei x 30% = 300 lei. In cazul de fata, economia asupra impozitului pe profit este de 300 lei x 16% = 48 lei. Sigur aceasta este metoda cea mai uzuala in practica, insa incertitudinea privind neincasarea acelei creante se aplica pentru toata factura de 1.190 lei.
l Prin urmare, profesionistul contabil va constitui un provizion in valoare de 1.190 lei din care va deduce 300 lei.
Observatia principala ar fi de ce sa consituim un provizion nedeductibil ce va conduce la o plata suplimentara de impozit pe profit, lucru eronat. Vom demonstra in urmatorul exemplu.
l Contribuabilul nostru ce a emis aceasta factura nu mai are nici o alta activitate, se solicita influenta asupra impozitului pe profit in cazul unei constituiri de provizion deductibil de 300 lei si in cazul constituirii de provizion de 1.190 lei deductibil partial 300 lei. In aceasta a doua situatie valoarea cheltuielii nedeductibile este de 890 lei.
Cazul a) Baza calcul impozit pe profit = total venituri ( 1.000 lei) – total cheltuieli (300 lei ) = 700 lei
Impozit pe profit datorat = 700 x 16% = 112 lei.
Cazul b): Baza calcul impozit pe profit = total venituri (1.000 lei) – total cheltuieli ( 1.190 lei) + cheltuieli nedeductibile (890 lei) = 700 lei
Impozit pe profit datorat = 700 x 16% = 112 lei
Sursa :aici
Chiar daca venitul se considera realizat, lipsesc banii pentru plata impozitelor.
Unii profesionisti contabili nu utilizeaza ca si instrument curent de lucru constituirea de provizioane pentru deprecieri, consideram util tratamentul fiscal aplicabil provizioanelor constituite pentru neincasarea facturilor.
Analizand prevederea legala stabilita de art. 22 alin. (1) litera c), incepand cu data de 1 ianuarie 2006 sunt deductibile in procent de 30% din nivelul creantei, provizioanele ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
„ 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;
2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;
3. nu sunt garantate de alta persoana;
4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;
5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului”.
O eroare frecventa la constituirea acestor provizioane este faptul ca unii contribuabili aplica deducerea de 30% la intreaga valoare neincasata a facturii, omitand faptul ca TVA nu este un venit, chiar daca se va incasa de la client.
Exemplu: societatea A SRL a facturat o prestare de servicii in valoare de 1.000 lei + TVA 19% = total factura 1.190 lei. Societatea constituie un provizion in suma de 1.190 lei x 30% = 357 lei, considerandu-l integral deductibil la calculul impozitului pe profit.
l Analizand punctul 5 a conditiei prevazute de art. din Codul fiscal mai sus amintit, observam ca acest 30% s-a aplicat si pentru 190 lei valoarea TVA-ului, insa aceasta suma este nedeductibila.
l Valoarea corecta a provizionului deductibila este 1.000 lei x 30% = 300 lei. In cazul de fata, economia asupra impozitului pe profit este de 300 lei x 16% = 48 lei. Sigur aceasta este metoda cea mai uzuala in practica, insa incertitudinea privind neincasarea acelei creante se aplica pentru toata factura de 1.190 lei.
l Prin urmare, profesionistul contabil va constitui un provizion in valoare de 1.190 lei din care va deduce 300 lei.
Observatia principala ar fi de ce sa consituim un provizion nedeductibil ce va conduce la o plata suplimentara de impozit pe profit, lucru eronat. Vom demonstra in urmatorul exemplu.
l Contribuabilul nostru ce a emis aceasta factura nu mai are nici o alta activitate, se solicita influenta asupra impozitului pe profit in cazul unei constituiri de provizion deductibil de 300 lei si in cazul constituirii de provizion de 1.190 lei deductibil partial 300 lei. In aceasta a doua situatie valoarea cheltuielii nedeductibile este de 890 lei.
Cazul a) Baza calcul impozit pe profit = total venituri ( 1.000 lei) – total cheltuieli (300 lei ) = 700 lei
Impozit pe profit datorat = 700 x 16% = 112 lei.
Cazul b): Baza calcul impozit pe profit = total venituri (1.000 lei) – total cheltuieli ( 1.190 lei) + cheltuieli nedeductibile (890 lei) = 700 lei
Impozit pe profit datorat = 700 x 16% = 112 lei
Sursa :aici
IMPOZITAREA BONURILOR DE MASA
Am preluat un articol interesant de pe contabilul.ro pe care il reproduc integral
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea Codului fiscal prevede impozitarea bonurilor de masa, pe langa alte masuri deja "celebre" precum reincadrarea activitatilor dependente/independente. Normele pentru aceasta Ordonanta, publicate miercuri, 28 iulie, aduc explicatii mai mult sau mai putin clare pentru prevederile respective. Consultantul fiscal Adrian Benta a transmis un exemplu de calcul pentru impozitarea bonurilor de masa si alte observatii legate de activitatile dependente si de livrarile intre "persoanele afiliate".
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea Codului fiscal prevede impozitarea bonurilor de masa, pe langa alte masuri deja "celebre" precum reincadrarea activitatilor dependente/independente. Normele pentru aceasta Ordonanta, publicate miercuri, 28 iulie, aduc explicatii mai mult sau mai putin clare pentru prevederile respective. Consultantul fiscal Adrian Benta a transmis un exemplu de calcul pentru impozitarea bonurilor de masa si alte observatii legate de activitatile dependente si de livrarile intre "persoanele afiliate".
Legea nr. 175/2010
Legea nr. 175/2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 502, din 20 iulie 2010.
Art. I. — Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, se modifica dupa cum urmeaza:
— Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13. — Veniturile obtinute din exploatarea proprietatii comune apartin asociatiei de proprietari. Aceste venituri alimenteaza fondurile speciale ale asociatiei de proprietari pentru reparatii si investitii cu privire la proprietatea comuna si nu se platesc proprietarilor. Lista acestor venituri, precum si cheltuielile aferente lor sunt prezentate semestrial intr-un raport afisat la avizierul asociatiei de proprietari.”
Art. I. — Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007, se modifica dupa cum urmeaza:
— Articolul 13 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 13. — Veniturile obtinute din exploatarea proprietatii comune apartin asociatiei de proprietari. Aceste venituri alimenteaza fondurile speciale ale asociatiei de proprietari pentru reparatii si investitii cu privire la proprietatea comuna si nu se platesc proprietarilor. Lista acestor venituri, precum si cheltuielile aferente lor sunt prezentate semestrial intr-un raport afisat la avizierul asociatiei de proprietari.”
Legea 67/2010
Legea 67/2010 pentru modificarea alin. (3) al art. 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 215 din 6 aprilie 2010
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic
Alineatul (3) al articolului 18 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeasi localitate sau din alte localitati, se pot restitui, la cerere, in conditiile legii, fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora care au fost inscrisi in anexele privind despagubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar."
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
-------------
Drept OnLine va prezinta in cadrul acestei Sectiuni cateva reglementari juridice de interes general, cu mentiunea ca informatiile prezentate in aceasta sectiune au un caracter pur informativ, existand posibilitatea de a fi intervenit modificari ulterioare, abrogari, nesurprinse aici.
-------------
| l |
sursa: aici
Bancuri...
- Mai copile, se plange maica-ta ca vorbeste cu tine
si tu n-o asculti.
- Pai sa vezi, taticule...
- Lasa scuzele! Spune-mi cum de reusesti ?!
Rabinul din Haifa era un jucator de golf patimas.
Peste saptamana fiind innorat, rabinul nu a putut sa
joace golf. Sambata dimineata se insenineaza, dar nici
atunci nu putea juca golf, din cauza sabatului. (sambata)
Gandindu-se ca nu-l vede nimeni, rabinul s-a furisat
totusi pe terenul de golf. Insa tatal sau il vede din
Rai si i se adreseaza Domnului:
- Fiul meu incalca sabatul.
- Asteapta, il pedepsesc indata pentru asta!
Rabinul ridica crosa si loveste mingea, care intra in
gaura de la 250 m .
- Asta numesti pedeapsa? intreba batranul evreu.
- Sigur ! rade Dumnezeu. Ce lovitura! Si nu poate
spune nimanui!
.
Sotul se uita atent la sotia sa si-i zice:
- Rochia ta noua este prea indrazneata. Se vede totul
prin ea.
- Ei si? O femeie cinstita nu are nimic de ascuns...
- Abia m-am abtinut sa nu-l plesnesc pe tipul ala! M-a
facut "imbecil!"
- Te cunostea dinainte?
La iesirea din spital, psihiatrul ii da pacientului
cateva sfaturi pentru a se reintegra cat mai bine in
societate:
- ... si sa nu spuneti niciodata "Sigur"! Numai
nebunii se exprima atat de categoric!
- Nu stiam... sunteti sigur, domnule doctor?
- Absolut sigur!
Prietenul la nevoie se cunoaste!
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii i-au asociat
cuvantului "prietenie" increderea, loialitatea,
spiritul de sacrificu, increderea...
Iata povestea unui cavaler care a decis sa participe
la Cruciada. Hotarand ca in aceasta perioada sotia lui
trebuie sa poarte centura de castitate, a zavorat
regiunile tentante ale acesteia, apoi i-a inmanat
cheia celui mai bun prieten al sau:
- Daca nu ma intorc in patru ani, dezleaga centura si
da-i dreptul sotiei mele la o viata libera si normala!
Dupa care, incalecand, s-a pierdut in departare...
Nu a trecut nici o jumatate de ora, cand privind in
urma lui a zarit un nor de praf apropiindu-se
vertiginos, si l-a vazut venind pe cel mai bun prieten
al sau.
- Ce s-a intamplat ?
- Mi-ai dat alta cheie !
Sotul catre sotie: "Ai vazut-o, draga, pe tanara aceea
care zambea la mine?"
Sotia: "Nu-i nimic iubitule, si pe mine m-a bufnit
rasul cand te-am vazut prima oara..."
- Taticule, tie ti s-a indeplinit vreo dorinta din
copilarie?
- Sigur ca da! Toata lumea ma tragea de par si visam
sa fiu chel.
- Ce le impiedica pe blonde sa ajunga la facultate?
- Liceul.
Un apel telefonic la o agentie de turism.
- Faceti excursii in Egipt?
- Da, desigur.
- Spuneti-mi, va rog, ce statiuni balneare sunt acolo?
- Sharm-el-Sheikh, Hurgada, Taba, Nuvelba...
- Stop ! Nuvelba. Nuvelba e bine !
- Cind doriti sa plecati ?
- A, nu, nu plecam. Noi doar rezolvam integrame.
si tu n-o asculti.
- Pai sa vezi, taticule...
- Lasa scuzele! Spune-mi cum de reusesti ?!
Rabinul din Haifa era un jucator de golf patimas.
Peste saptamana fiind innorat, rabinul nu a putut sa
joace golf. Sambata dimineata se insenineaza, dar nici
atunci nu putea juca golf, din cauza sabatului. (sambata)
Gandindu-se ca nu-l vede nimeni, rabinul s-a furisat
totusi pe terenul de golf. Insa tatal sau il vede din
Rai si i se adreseaza Domnului:
- Fiul meu incalca sabatul.
- Asteapta, il pedepsesc indata pentru asta!
Rabinul ridica crosa si loveste mingea, care intra in
gaura de la 250 m .
- Asta numesti pedeapsa? intreba batranul evreu.
- Sigur ! rade Dumnezeu. Ce lovitura! Si nu poate
spune nimanui!
.
Sotul se uita atent la sotia sa si-i zice:
- Rochia ta noua este prea indrazneata. Se vede totul
prin ea.
- Ei si? O femeie cinstita nu are nimic de ascuns...
- Abia m-am abtinut sa nu-l plesnesc pe tipul ala! M-a
facut "imbecil!"
- Te cunostea dinainte?
La iesirea din spital, psihiatrul ii da pacientului
cateva sfaturi pentru a se reintegra cat mai bine in
societate:
- ... si sa nu spuneti niciodata "Sigur"! Numai
nebunii se exprima atat de categoric!
- Nu stiam... sunteti sigur, domnule doctor?
- Absolut sigur!
Prietenul la nevoie se cunoaste!
Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii i-au asociat
cuvantului "prietenie" increderea, loialitatea,
spiritul de sacrificu, increderea...
Iata povestea unui cavaler care a decis sa participe
la Cruciada. Hotarand ca in aceasta perioada sotia lui
trebuie sa poarte centura de castitate, a zavorat
regiunile tentante ale acesteia, apoi i-a inmanat
cheia celui mai bun prieten al sau:
- Daca nu ma intorc in patru ani, dezleaga centura si
da-i dreptul sotiei mele la o viata libera si normala!
Dupa care, incalecand, s-a pierdut in departare...
Nu a trecut nici o jumatate de ora, cand privind in
urma lui a zarit un nor de praf apropiindu-se
vertiginos, si l-a vazut venind pe cel mai bun prieten
al sau.
- Ce s-a intamplat ?
- Mi-ai dat alta cheie !
Sotul catre sotie: "Ai vazut-o, draga, pe tanara aceea
care zambea la mine?"
Sotia: "Nu-i nimic iubitule, si pe mine m-a bufnit
rasul cand te-am vazut prima oara..."
- Taticule, tie ti s-a indeplinit vreo dorinta din
copilarie?
- Sigur ca da! Toata lumea ma tragea de par si visam
sa fiu chel.
- Ce le impiedica pe blonde sa ajunga la facultate?
- Liceul.
Un apel telefonic la o agentie de turism.
- Faceti excursii in Egipt?
- Da, desigur.
- Spuneti-mi, va rog, ce statiuni balneare sunt acolo?
- Sharm-el-Sheikh, Hurgada, Taba, Nuvelba...
- Stop ! Nuvelba. Nuvelba e bine !
- Cind doriti sa plecati ?
- A, nu, nu plecam. Noi doar rezolvam integrame.
Modificari cod fiscal in M.O.
Organele de inspectie fiscala vor avea dreptul de a stabili obligatia fiscala prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor si eliminarea procedurii de cesiune a creantelor fiscale de catre ANAF, potrivit modificarilor aduse Codului de Procedura Fiscala. De asemenea, noul act normativ stabileste si noi niveluri ale dobanzilor si penalitatilor pentru neplata obligatiilor fiscale.
Aplicarea de metode indirecte pentru a determina obligatiile fiscale ale unui contribuabil
Actul normativ da posibilitatea inspectorilor fiscali sa stabileasca obligatia fiscala prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, atunci cand constata ca evidentele contabile si fiscale sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia de fapt fiscala sau acestea nu le sunt puse la dispozitie.
Regula generala sau altfel spus regula obisnuita sau directa de stabilire a bazei de impunere are in vedere veniturile si cheltuielile astfel cum acestea sunt inregistrare in evidentele contabile si fiscale. Inregistrarea operatiunilor in evidentele contabile si fiscale reprezinta obligatii ale contribuabilului conform diverselor acte normative (de ex. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata).
Ori, atunci cand nu exista evidente contabile sau acestea nu reflecta situatia reala, MFP considera ca organele fiscale trebuie sa recurga la o abordare indirecta pentru determinarea bazei de impunere. Aceasta inseamna ca se pleaca de la un element al bazei de impozitare prezumat a fi corect (de ex. o factura de utilitati - energie electrica, apa; sumele existente in conturi bancare, etc.) sau alte asemenea elemente si se face reconstituirea veniturilor si dupa, caz, a cheltuielilor.
cititi tot articolulu aici
Aplicarea de metode indirecte pentru a determina obligatiile fiscale ale unui contribuabil
Actul normativ da posibilitatea inspectorilor fiscali sa stabileasca obligatia fiscala prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor, atunci cand constata ca evidentele contabile si fiscale sau declaratiile contribuabilului nu reflecta situatia de fapt fiscala sau acestea nu le sunt puse la dispozitie.
Regula generala sau altfel spus regula obisnuita sau directa de stabilire a bazei de impunere are in vedere veniturile si cheltuielile astfel cum acestea sunt inregistrare in evidentele contabile si fiscale. Inregistrarea operatiunilor in evidentele contabile si fiscale reprezinta obligatii ale contribuabilului conform diverselor acte normative (de ex. Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata).
Ori, atunci cand nu exista evidente contabile sau acestea nu reflecta situatia reala, MFP considera ca organele fiscale trebuie sa recurga la o abordare indirecta pentru determinarea bazei de impunere. Aceasta inseamna ca se pleaca de la un element al bazei de impozitare prezumat a fi corect (de ex. o factura de utilitati - energie electrica, apa; sumele existente in conturi bancare, etc.) sau alte asemenea elemente si se face reconstituirea veniturilor si dupa, caz, a cheltuielilor.
cititi tot articolulu aici
ORDONANTA DE URGENTA: modificare Codul de procedura fiscala
ORDONANTA DE URGENTA: modificare Codul de procedura fiscala
ORDONANTA DE URGENTA pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala In vederea respectarii angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei cu privire la:
- imbunatatirea practicilor de gestionare a creantelor fiscale si arieratelor, precum si la intarirea controlului asupra contribuabililor, mentionate la punctul 17 din Scrisoarea suplimentara de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie2009, ratificata prin OUG nr. 99 din 22 septembrie 2009 privind ratificarea Aranjamentuluistand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009;
- adoptarea prin ordonanta de urgenta, pana la finele lunii aprilie 2010
ORDONANTA DE URGENTA pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala In vederea respectarii angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei cu privire la:
- imbunatatirea practicilor de gestionare a creantelor fiscale si arieratelor, precum si la intarirea controlului asupra contribuabililor, mentionate la punctul 17 din Scrisoarea suplimentara de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie2009, ratificata prin OUG nr. 99 din 22 septembrie 2009 privind ratificarea Aranjamentuluistand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009;
- adoptarea prin ordonanta de urgenta, pana la finele lunii aprilie 2010
S-au redus penalitatile de intarziere
Ministerul Finanţelor Publice a simplificat regimul de penalităţi pentru întârzierea la plata obligaţiilor fiscale, o măsură care vine în sprijinul agenţilor economici
În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată OUG pentru completarea şi modificarea Codului de Procedură Fiscală care prevede o reducere a dobânzilor de întârziere pentru creanţe bugetare de la 0,1% la 0,05%, pentru fiecare zi de întârziere, de două ori mai mică faţă de nivelul din prezent, şi nicio sumă penalizatoare pentru primele 30 de zile de întârziere.
Astfel, plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.
Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.
De asemenea, din cele două comisii fiscale existente, a fost desfiinţată Comisia de proceduri fiscale pentru a nu exista riscul emiterii unor soluţii neunitare. Astfel, Comisia Fiscală Centrală, care îşi continuă activitatea, va prelua atribuţiile comisiei desfiinţate şi anume dreptul de a emite decizii cu privire la aplicarea unitară a Codului de procedură fiscală, a legislaţiei subsecvente acestuia precum şi a normelor în legătură cu administrarea contribuţiilor sociale şi a altor sume ce constituie venituri ale bugetului de stat.
Ordonanţa de Urgenţă mai prevede majorarea de la 1 milion lei la 5 milioane lei a plafonului creanţelor fiscale contestate care delimitează competenţa de soluţionare a contestaţiilor dintre direcţia de specialitate constituită la nivel central şi structurile specializate constituite la nivelul direcţiilor teritoriale ale ANAF.
Toate aceste măsuri vin în sprijinul agenţilor economici şi au rolul de a facilita activitatea micilor întreprinzători.
sursa : aici
În şedinţa de Guvern de astăzi a fost aprobată OUG pentru completarea şi modificarea Codului de Procedură Fiscală care prevede o reducere a dobânzilor de întârziere pentru creanţe bugetare de la 0,1% la 0,05%, pentru fiecare zi de întârziere, de două ori mai mică faţă de nivelul din prezent, şi nicio sumă penalizatoare pentru primele 30 de zile de întârziere.
Astfel, plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale.
Nivelul penalităţii de întârziere se stabileşte astfel:
- dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
- dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întârziere este de 5 % din obligaţiile fiscale principale stinse;
- dacă perioada de neachitare depăşeşte termenul de 90 de zile, penalitatea va ajunge la 15% din obligaţiile fiscale principale stinse.
Penalitatea de întârziere nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.
De asemenea, din cele două comisii fiscale existente, a fost desfiinţată Comisia de proceduri fiscale pentru a nu exista riscul emiterii unor soluţii neunitare. Astfel, Comisia Fiscală Centrală, care îşi continuă activitatea, va prelua atribuţiile comisiei desfiinţate şi anume dreptul de a emite decizii cu privire la aplicarea unitară a Codului de procedură fiscală, a legislaţiei subsecvente acestuia precum şi a normelor în legătură cu administrarea contribuţiilor sociale şi a altor sume ce constituie venituri ale bugetului de stat.
Ordonanţa de Urgenţă mai prevede majorarea de la 1 milion lei la 5 milioane lei a plafonului creanţelor fiscale contestate care delimitează competenţa de soluţionare a contestaţiilor dintre direcţia de specialitate constituită la nivel central şi structurile specializate constituite la nivelul direcţiilor teritoriale ale ANAF.
Toate aceste măsuri vin în sprijinul agenţilor economici şi au rolul de a facilita activitatea micilor întreprinzători.
sursa : aici
Un gand
“Optimistul vede o oportunitate in fiecare pericol ,pesimistul vede un pericol in orice oportunitate “ W.Churchill
Abonați-vă la:
Postări (Atom)