Ordinul MFP nr. 2068/2010 pentru aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil

In baza referatului de aprobare, aprobat de presedintele Autoritatii Nationale pentru Cercetare Știintifica,
in temeiul prevederilor art. 19 1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 81/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului,
ministrul finantelor publice si ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului emit urmatorul ordin:
Art. 1. — Se aproba Normele privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. — Directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, Directia generala de administrarea marilor contribuabili, Directia legislatie impozite directe din cadrul Ministerului Finantelor Publice si Autoritatea Nationala pentru Cercetare Știintifica din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul finantelor publice,
Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Ministrul educatiei, cercetarii, tineretului si sportului,
Daniel Petru Funeriu

Anexa
Norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la determinarea profitului impozabil
— Stimulentele fiscale pentru activitatile de cercetaredezvoltare reprezinta reducerea profitului impozabil de care pot beneficia contribuabilii, prin deducerea suplimentara, in proportie de 20%, a cheltuielilor efectuate de acestia in anul fiscal respectiv, pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, precum si prin aplicarea metodei de amortizare accelerata in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare.
Art. 2. — Stimulentele fiscale se acorda pentru activitatile de cercetare-dezvoltare care conduc la obtinerea de rezultate ale cercetarii, valorificabile de catre contribuabili, in folos propriu, in scopul cresterii veniturilor.
Art. 3. — Cheltuielile eligibile luate in calcul la acordarea deducerii suplimentare la determinarea profitului impozabil sunt urmatoarele:
a) cheltuielile de amortizare a imobilizarilor corporale, create sau achizitionate de contribuabili in stare noua, folosite la activitati de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu salariile personalului care desfasoara in mod direct activitati de cercetare-dezvoltare;
c) cheltuielile cu intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale prevazute la lit. a), executate de terti;
d) cheltuielile de amortizare a imobilizarilor necorporale, achizitionate de contribuabili, folosite la activitati de cercetaredezvoltare;
e) cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli privind animalele de experiment, precum si alte produse similare folosite la activitati de cercetare-dezvoltare;
f) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetarii sau proportional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosita de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune.
(i) In categoria cheltuielilor de regie direct alocate pot fi incluse costurile pentru: chiria locatiei unde se desfasoara activitatile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilitatilor, cum sunt: apa curenta, canalizare, salubritate, energie electrica si termica, gaze naturale corespunzatoare suprafetei utilizate pentru activitatile de cercetare-dezvoltare, precum si cheltuieli pentru consumabile si birotica, multiplicare si fotocopiere, servicii postale si de curierat, telefon,
facsimile, internet, aferente activitatilor de cercetare dezvoltare necesare pentru obtinerea rezultatelor cercetarii.
(ii) In categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru: servicii administrative si de contabilitate, servicii postale si telefonice, servicii pentru intretinerea echipamentelor IT, multiplicare si fotocopiere, consumabile si birotica, chiria locatiei unde se desfasoara activitatile proiectului, asigurarea utilitatilor, cum sunt: apa curenta, canalizare, salubritate, energie electrica si termica, gaze naturale, si alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
Art. 4. — Sunt eligibile numai acele cheltuieli inregistrate in contabilitate, pe baza documentelor justificative, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.
Art. 5. — Pentru a fi eligibile pentru acordarea stimulentelor fiscale pentru cercetare-dezvoltare, cheltuielile prevazute la art. 3 trebuie sa fie cheltuieli efectuate de contribuabili in scopul realizarii de venituri. Deducerea suplimentara se calculeaza trimestrial/anual, dupa caz.
Art. 6. — In vederea determinarii sumei ce reprezinta deducerea suplimentara la calculul profitului impozabil, cheltuielile eligibile prezentate la art. 3 se insumeaza si se vor inscrie in registrul de evidenta fiscala.
Art. 7. — Amortizarea accelerata in cazul aparaturii si echipamentelor destinate activitatilor de cercetare-dezvoltare se realizeaza conform prevederilor art. 24 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Aparatura si echipamentele sunt cele prevazute in subgrupele 2.1 si 2.2 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.
Art. 8. — Deducerea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare se evidentiaza in formularul 101 — „Declaratie privind impozitul pe profit”, la randul 18 „Alte sume deductibile”.
Art. 9. — In sensul prezentelor norme, expresiile sau termenii folositi au urmatoarele sensuri:
1. activitatea de cercetare-dezvoltare1 cuprinde: cercetarea fundamentala, cercetarea aplicativa, dezvoltarea tehnologica;
a) cercetarea fundamentala2: activitatea desfasurata, in principal, pentru a dobandi cunostinte noi cu privire la fenomene si procese, precum si in vederea formularii si verificarii de ipoteze, modele conceptuale si teorii;
b) cercetarea aplicativa3: activitatea destinata, in principal, utilizarii cunostintelor stiintifice pentru perfectionarea sau realizarea de noi produse, tehnologii si servicii;
c) dezvoltarea tehnologica4 este formata din activitatile de inginerie a sistemelor si de inginerie tehnologica, prin care se realizeaza aplicarea si transferul rezultatelor cercetarii catre operatorii economici, precum si in plan social, avand ca scop introducerea si materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme si servicii, precum si perfectionarea celor existente, si care cuprinde:
c1) cercetarea precompetitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii aplicative in planuri, scheme sau documentatii pentru noi produse, procese ori servicii, incluzand fabricarea modelului experimental si a prototipului, care nu pot fi utilizate in scopuri comerciale;
c2) cercetarea competitiva, ca activitate orientata spre transformarea rezultatelor cercetarii precompetitive in produse, procese si servicii care pot raspunde, in mod direct, cererii pietei, incluzand si activitatile de inginerie a sistemelor, de inginerie si proiectare tehnologica;
2. valorificare — procesul prin care rezultatele cercetarii competitive ajung sa fie utilizate, conform cerintelor activitatii industriale sau comerciale, in viata sociala, economica si culturala;
3. rezultatele cercetarii5— rezultatele activitatilor de cercetare-dezvoltare, precum:
a) documentatii, studii, lucrari, planuri, scheme si altele asemenea;
b) brevete de inventie, certificate de inregistrare a desenelor si modelelor industriale si altele asemenea;
c) tehnologii, procedee, produse informatice, retete, formule, metode si altele asemenea;
d) obiecte fizice, inclusiv modele experimentale, prototipuri, instalatii-pilot si produse;
4. exemple de activitati care nu sunt considerate de cercetare-dezvoltare:
a) cercetare in domeniul stiintelor sociale (incluzand stiintele economice, de management al afacerilor si stiintele comportamentale), arte sau relatii umane;
b) programe curente de testare si analiza in scopul controlului calitatii sau cantitatii;
c) modificari de natura cromatica sau stilistica asupra produselor, serviciilor ori proceselor existente, chiar daca aceste modificari reprezinta imbunatatiri;
d) cercetare operationala, cum sunt studiile de management sau de eficienta care nu sunt intreprinse in totalitate ori exclusiv in scopul unei activitati de cercetare sau de dezvoltare;
e) actiuni de corectare in legatura cu deteriorari aparute in productia comerciala a unui produs;
f) activitati juridice si administrative in legatura cu aplicarea, brevetarea si solutionarea litigiilor legate de inventii si vanzarea sau brevetarea inventiilor;
g) activitati, inclusiv design si inginerie in constructii, legate de construirea, reamplasarea, rearanjarea sau darea in functiune a instalatiilor ori a echipamentelor, altele decat instalatiile sau echipamentele care sunt folosite in totalitate si exclusiv in scopul desfasurarii de catre intreprindere a activitatilor de cercetare-dezvoltare;
h) studii de cercetare a pietei, de testare si dezvoltare a pietei, de promovare a vanzarilor sau de consum;
i) prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, titei sau gaze naturale;
j) activitatile comerciale si financiare necesare pentru cercetarea pietei, productia comerciala sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu care este nou sau imbunatatit;
k) servicii administrative si de asistenta generala (cum ar fi:
transportul, depozitarea, curatarea, repararea, intretinerea si asigurarea securitatii) care nu sunt intreprinse in totalitate si exclusiv in legatura cu o activitate de cercetare-dezvoltare.

Art. 1.

_
1 Conform cu Ordonanta Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
2 Definitia este compatibila cu cea din Regulamentul CE nr. 800/2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata comuna, in aplicarea articolelor 87 si 88 din Tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare).
3 Definitia este compatibila cu definitia pentru „cercetarea industriala” din Regulamentul CE nr. 800/2008.
4 Definitia este compatibila cu definitia pentru „dezvoltarea experimentala” din Regulamentul CE nr. 800/2008.
5 Definitia include si extinde sensurile cuprinse in art. 74 din Ordonanta Guvernului nr. 57/2002, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 324/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.


sursa aici

Provizioane deductibile

In conditiile blocajului fianciar actual, perioada de recuperare a creantelor este din ce in ce mai indelungata. Emiterea facturii catre clienti genereaza venituri impozabile si TVA de plata in conditiile neincasarii facturii.

Chiar daca venitul se considera realizat, lipsesc banii pentru plata impozitelor.

Unii profesionisti contabili nu utilizeaza ca si instrument curent de lucru constituirea de provizioane pentru deprecieri, consideram util tratamentul fiscal aplicabil provizioanelor constituite pentru neincasarea facturilor.

Analizand prevederea legala stabilita de art. 22 alin. (1) litera c), incepand cu data de 1 ianuarie 2006 sunt deductibile in procent de 30% din nivelul creantei, provizioanele ce indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

„ 1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului”.

O eroare frecventa la constituirea acestor provizioane este faptul ca unii contribuabili aplica deducerea de 30% la intreaga valoare neincasata a facturii, omitand faptul ca TVA nu este un venit, chiar daca se va incasa de la client.

Exemplu: societatea A SRL a facturat o prestare de servicii in valoare de 1.000 lei + TVA 19% = total factura 1.190 lei. Societatea constituie un provizion in suma de 1.190 lei x 30% = 357 lei, considerandu-l integral deductibil la calculul impozitului pe profit.

l Analizand punctul 5 a conditiei prevazute de art. din Codul fiscal mai sus amintit, observam ca acest 30% s-a aplicat si pentru 190 lei valoarea TVA-ului, insa aceasta suma este nedeductibila.

l Valoarea corecta a provizionului deductibila este 1.000 lei x 30% = 300 lei. In cazul de fata, economia asupra impozitului pe profit este de 300 lei x 16% = 48 lei. Sigur aceasta este metoda cea mai uzuala in practica, insa incertitudinea privind neincasarea acelei creante se aplica pentru toata factura de 1.190 lei.

l Prin urmare, profesionistul contabil va constitui un provizion in valoare de 1.190 lei din care va deduce 300 lei.

Observatia principala ar fi de ce sa consituim un provizion nedeductibil ce va conduce la o plata suplimentara de impozit pe profit, lucru eronat. Vom demonstra in urmatorul exemplu.

l Contribuabilul nostru ce a emis aceasta factura nu mai are nici o alta activitate, se solicita influenta asupra impozitului pe profit in cazul unei constituiri de provizion deductibil de 300 lei si in cazul constituirii de provizion de 1.190 lei deductibil partial 300 lei. In aceasta a doua situatie valoarea cheltuielii nedeductibile este de 890 lei.

Cazul a) Baza calcul impozit pe profit = total venituri ( 1.000 lei) – total cheltuieli (300 lei ) = 700 lei

Impozit pe profit datorat = 700 x 16% = 112 lei.

Cazul b): Baza calcul impozit pe profit = total venituri (1.000 lei) – total cheltuieli ( 1.190 lei) + cheltuieli nedeductibile (890 lei) = 700 lei

Impozit pe profit datorat = 700 x 16% = 112 lei

Sursa :aici

Inregistrarea contabila a operatiunilor in participatie

Se presupune ca trei unitati au un contract de asociatie in participatie

Societatea „X” = 4.000 lei

Societatea „Y” = 4.000 lei

Societatea „Z” = 8.000 lei

16.000 lei

Inregistrari contabile

A) In contabilitatea societatii „X”, se primesc sume de la societatea Y

5121 = 4581.Y 4.000 lei

Conturi la banci in lei / Decontari din operatii in participatie

- Se primesc sumele de la societatea Z

5121 = 4581.Z 8.000 lei

Conturi la banci in lei Decontari din operatii in participatie

- Inregistrarea cheltuielilor aferente intregului proiect

628 = 401 16.000 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori

executate de terti

- Facturarea lucrarilor realizate catre terti

4111 = % 24.800 lei

Clienti 704

Venituri din lucrari executate şi 20.000 lei

servicii prestate

4427 4.800 lei

TVA colectata

- Incasarea facturii de la client

5121 = 4111 24.800 lei

Conturi la banci in lei Clienti

- Transferul cheltuielilor catre societatea Y

4582 = 628 4.000 lei

Decontari din operatii in participatie / Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti

- Transferul cheltuielilor catre societatea Z

4582 = 628 8.000 lei

Decontari din operatii in participatie / Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti

B) Inregistrarea operatiunilor in societatea Y

- Virarea sumelor in conturile unitatii „X”, cu titlu de contributie

4582X = 5121 8.000 lei Decontari din operatii in participatie / Conturi la banci in lei

- Transferul cotei parti de cheltuieli de la unitatea „X”,

628 = 4581.X 4.000 lei

Alte cheltuieli cu serviiile / Decontari din operatii in participatie

executate de terti

C) Inregistrarea operatiunilor in contabilitatea societatii „Z”

- Virarea sumei in contul societatii „X”

4582.X = 5121 8.000 lei

Decontari din operatii in Coturi la banci in lei

participatie

- Transferul cotei parti de cheltuieli

628 = 4581.X 8.000 lei

Alte cheltuieli cu serviiile / Decontari din operatii in participatie

executate de terti

Calculul veniturilor pentru fiecare societate se realizeaza cu ajutorul unui coeficient care reprezinta ponderea chltuielilor efectuate aferente veniturilor obtinute.

K = 20.000 = 1.25

16.000

Astfel, veniturile de repartizat sunt urmatoarele:

Societatea X = 4.000 * 1,25 = 5.000 lei

Societatea Y = 4.000 * 1,25 = 5.000 lei

Societatea Z = 8.000 * 1,25 = 10.000 lei

20.000 lei

D) Inregistrarile in contabilitatea societatii „X”

- transferul veniturilor catre „Y”

% = 4582.Y 6200 lei

Decontari din operatii in participatie

704 5.000 lei

Venituri din lucrari executate şi

servicii prestate

4427 1200 lei

TVA colectata

- transferul veniturilor catre societatea Z

% = 4582.Z 12400 lei

704 Decontari din operatii 10.000 lei

Venituri din lucrari executate şi in participatie

servicii prestate

4427 2400 lei

TVA colectata

- trasferul sumelor catre beneficiarii de venit

4581.Y = 5121 5.950 lei

Decontari din operatii in participatie Conturi la banci in lei

4581.Z = 5121 12.400 lei

Decontari din operatii in participatie Conturi la banci in lei

E) Inregistrarea operatiilor in contabilitatea societatii „Y”

- primirea veniturilor de la societatea „X”

4581.X = % 6200 lei

Decontari din operatii in participatie

704 5.000 lei

Venituri din lucrari executate şi

serviciiprestate 4427 1200 lei

TVA colectata

- incasarea sumei

5121 = 4581.X 6200 lei

Conturi la banci in lei Decontari din operatii in participatie

F) Inregistrarea operatiunilor in contabilitatea societatii „Z”

- primirea veniturilor de la societatea „X”

4581.X = % 12400 lei

Decontari din operatii in participatie

704 10.000 lei

Venituri din lucrari executate şi

servicii prestate

4427 2400 lei

TVA colectata

- incasarea sumei

5121 = 4581 12400 lei

sursa :aici

IMPOZITAREA BONURILOR DE MASA

Am preluat un articol interesant de pe contabilul.ro pe care il reproduc integral

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea Codului fiscal prevede impozitarea bonurilor de masa, pe langa alte masuri deja "celebre" precum reincadrarea activitatilor dependente/independente. Normele pentru aceasta Ordonanta, publicate miercuri, 28 iulie, aduc explicatii mai mult sau mai putin clare pentru prevederile respective. Consultantul fiscal Adrian Benta a transmis un exemplu de calcul pentru impozitarea bonurilor de masa si alte observatii legate de activitatile dependente si de livrarile intre "persoanele afiliate".