Finantarea partideelor in Romania .Cadrul legal si sume .

In România, partidele politice sunt finanțate anual din bugetul de stat prin subvenții, conform Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Suma alocată este stabilită în funcție de prevederile legale și de evoluția economică a țării: acesta trebuie să fie între 0,01 % și 0,04 % din produsul intern brut (PIB) în fiecare an.

Subvențiile pentru partidele politice sunt stabilite anual în bugetul de stat în funcție de lege și de rezultatele electorale – în special voturile obținute la alegerile parlamentare și locale, și pot fi influențate de norme privind reprezentarea femeilor sau alte criterii legale.

Cele mai mari sume au mers către PSD, AUR, PNL și USR

💰 Sume recente de finanțare din buget

2024:

• Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a transferat către partidele politice un total de 386 milioane lei (aproximativ 77 milioane euro) sub formă de subvenții din bugetul de stat. In 2024, dacă se adună subvențiile și rambursările pentru campanii, statul a cheltuit peste 1 miliard lei în total.

2025:

• Până în decembrie, opt partide politice au primit cumulativ aproximativ 232 milioane lei din subvenții la buget.

Defalcat, pe partide:

Partid	Subvenție totală în 2025 (lei)

 

PSD – Partidul Social Democrat

≈ 77 milioane lei

 

AUR – Alianța pentru Unirea Românilor

≈ 45,5 milioane lei

 

PNL – Partidul Național Liberal

≈ 41,9 milioane lei

 

USR – Uniunea Salvați România

≈ 29,8 milioane lei

 

S.O.S. România

≈ 19,8 milioane lei

 

POT – Partidul Oamenilor Tineri

≈ 15,9 milioane lei

 

PMP – Partidul Mișcarea Populară

≈ 1 milion lei

 

Forța Dreptei

≈ 1 milion lei

Rezumat

✔️ În 2025, totalul subvențiilor de la buget pentru partidele parlamentare și unele partide mai mici a fost de circa 232 milioane lei.
✔️ Cele mai mari sume au mers către PSD, AUR, PNL și USR.
✔️ În ianuarie 2026, doar într-o lună, partidele au primit peste 14 milioane lei sub formă de subvenț

Microintreprindere 2026.

1 . Scăderea drastică a plafonului (Plafonul de 100.000 €)

• Cea mai mare schimbare este reducerea plafonului de venituri de la 250.000 euro (valabil în 2025) la 100.000 euro începând cu 1 ianuarie 2026. 
• Atenție la cumulare: Pentru a stabili dacă o firmă poate fi micro, trebuie să aduni veniturile acesteia cu veniturile tuturor firmelor „legate” (cele în care asociatul deține peste 25%).
• Dacă suma veniturilor tuturor firmelor legate depășește 100.000 euro, niciuna nu mai poate aplica regimul micro. 

2. Eliminarea cotei de 3%

Prin OUG 89/2025, cota de 3% a fost eliminată. Începând cu 2026, există o singură cotă de 1%, dar aceasta se aplică doar firmelor care rămân sub noul plafon de 100.000 euro. 

3. Regula deținerii unice (25%)

Regula de bază rămâne neschimbată, dar devine mai punitivă din cauza plafonului mic:

• Un asociat poate deține peste 25% la o singură microîntreprindere.
• Dacă deții peste 25% în două firme, trebuie să alegi una singură până la data de 31 martie 2026 (pentru anul fiscal 2026), dar ambele trebuie să se încadreze, împreună, în plafonul de 100.000 euro pentru a păstra regimul micro la firma aleasă. 

Alte condiții :

• Angajați: Să aibă cel puțin un salariat cu normă întreagă.Sau normele angajatilor sa insumeze o norma intreagă.
• Capital Social: Capitalul să fie deținut de alte persoane decât statul sau unitățile administrativ-teritoriale.
• Situații Financiare: Să aibă depuse la termen situațiile financiare anuale.
• Important: Dacă o firmă a ieșit din sistemul micro după 1 ianuarie 2023, aceasta nu mai poate reveni la acest regim ulterior (regula de a nu mai fi fost plătitoare de impozit micro).
• Concluzie
• Venituri sub 100.000 euro: Atenție, pragul a scăzut de la 250.000 € la 100.000 € începând cu 1 ianuarie 2026.
• Calcul cumulat: Dacă dețineți peste 25% și în altă firmă, veniturile ambelor firme se adună pentru a verifica acest prag de 100.000 €.
• Un salariat: Trebuie să aveți cel puțin un angajat cu normă întreagă (sau contract de mandat cu remunerație la nivelul salariului minim).
• Fără consultanță: Veniturile din consultanță și management nu trebuie să depășească 20% din total (deși unele interpretări recente sugerează eliminarea acestei limite, ANAF încă o verifică în corelație cu activitatea principală). 

Activul net contabil

 Activul net contabil (ANC) se calculează ca diferență între totalul activelor firmei și totalul datoriilor sale.​ Este suma pe care ar primi-o acționarii/asociații în caz de lichidare, după valorificarea tuturor bunurilor și plata tuturor datoriilor către terți;

Cand acesta este mai mic decât jumătate din valoarea capitalului social subscris, nu pot restitui acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate împrumuturile luate de la aceștia.

În cazul în care nu se respectă regularizarea de dividende și se distribuie dividende sau se restituie împrumuturile când activul net contabil este sub limita prevăzută de lege sau se acordă împrumuturi către asociați/acționari/entități afiliate înainte de regularizarea dividendelor, atunci societatea ce beneficiază de dividende sau împrumuturi împreună cu acționarii/asociații răspund în solidar în limita dividendelor și a împrumuturilor pentru eventualele obligații fiscale neachitate înregistrate la nivelul societății ce a distribuit dividende, a restituit împrumuturi sau a acordat împrumuturi. Nerespectarea interdicțiilor enumerate anterior se sancționează și contravențional cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, ANAF fiind instituția autorizată să aplice sancțiunea.

Nerespectarea obligației societății de a reconstitui activul net contabil la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei