Fond comercial .Cont 207.Definitie si paradigma .Monografie .

 Activul net ,diferenta dintre activele totale si datorii este un indicator important al profitabilitatii unei firme. Pentru imbunatatirea acestuia ,pot fi achizitionate parti ale activului net active fixe corporabile (magazine, depozite en gros etc.).Fondul comercial este parte a actibului net ,in categoria imobilizarilor necorporale 

DIferenta dintre valoarea de achizitie a unul element de activ si valoarea justa(de piata) a acestuia se reflecta in fondul comercial .Intr-un sens mai larg ,fondul comercial cuprinde cheltuielile facute pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului activitatii intreprinderii :clientela,vad comercial, firma,segment de piata.

Contul 207 - Fond comercial

 Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial şi este utilizat, de regulă, în situaţiile financiare consolidate.

Subconturile (conturile sintetice/ analitice) sunt:

- 2071 - Fond comercial pozitiv

- 2075 - Fond comercial negativ

 Contul 2071 "Fond comercial pozitiv" este un cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial pozitiv reflectat, de regulă, la consolidare.

   În debitul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează (prin creditul conturilor):

- diferenţa pozitivă între costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate (+PCPJFSP).

 În creditul contului 2071 "Fond comercial pozitiv" se înregistrează (prin debitul conturilor):

- valoarea fondului comercial amortizat integral, scos din evidenţă (280) ;

- valoarea neamortizată a fondului comercial pozitiv scos din evidenţă (658) 

   Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial pozitiv existent.

  Contul 2075 "Fond comercial negativ" este un cont de pasiv.

   Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa fondului comercial negativ care apare în situaţiile financiare anuale consolidate, respectiv în situaţiile financiare anuale individuale, cu ocazia transferului efectuat în legătură cu achiziţia unei afaceri.

În creditul contului 2075 "Fond comercial negativ" se înregistrează (prin debitul conturilor):

- diferenţa negativă între costul de achiziţie şi valoarea, la data tranzacţiei, a părţii din activele nete achiziţionate 

   În debitul contului 2075 "Fond comercial negativ" se înregistrează (prin creditul conturilor):

- cota-parte din fondul comercial negativ reluat la venituri (781)

    Soldul contului reprezintă valoarea fondului comercial negativ nereluat la venituri.

Exemplu calcul impozit pe profit

	Societate comerciala cu activitate de comert en-detail
Nr.	Explicatii
crt
1	Venituri din exploatare-total din care:	68748,02
	707-Venituri din vanzarea marfurilor	687483,02
2	Cheltueli exploatare -total ,din care	635494,30
	628-Chelt. privind alte materiale consumabile	105,46
	604-Chelt. privind materialelenestocate	8,40
	605-Chelt.privind energia si apa	425,79
	607-Cletuieli privind marfurile	577850,27
	612-Chelt. privind redeventele si chiriile	13944,56
	628-Chelt. privind serviciile executate de terti	2655,14
	635-Chelt. cu alte impozite si taxe	2591,00
	641-Chelt. cu salariile personalului	23810,00
	6451-Chelt.le privind contributia unitatii la asig.sociale	4757,00
	6452-Chelt.privind contributia unitatii la fondul de somaj	475,00
	6453-Chelt. privind contrib. unitatii la asig.soc.de san.	1650,00
	6581-ddespagubiri ,amenzi ,penalitati	257,00
	691-Chelt. cu imozitul pe profit	6964,68
3	Profit din exploatare	51988,72
4	Venituri din financiare-total din care:	2089,61
	767-Venituri din sconturi obtinute	2089,61
6	Profit financiar	2089,61
7	PROFIT TOTAL	54078,33
	Cheltueli  nedeductibile total,din care:	7221,68
	6581-despagubiri ,amenzi ,penalitati	257,00
	691-Chelt. cu imozitul pe profit	6964,68
	PROFIT BUT	61300,01
	IMPOZIT PROFIT = 61300,01 x16%	9808,00
	IMPOZIT TRIM IV=     9808,00-6964.68	2843,32

        Conform cod fiscal ,profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
        Daca firma a efectuat cheltuieli de protocol ,acestea sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit,conform cod fiscal art 21 alin 3 pct a

        Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile.

        Adica : Baza calcul=[(chelt.totale-chelt cu imp.profit-chelt protocol]-[(venituri totale-venituri neimpozabile)]

Cheltuieli deductibile limitat up date 01.07.2012

-cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu functii de conducere si de administrare ale persoanei juridice sunt deductibile 50 % pentru cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane cu astfel de atributii

- cheltuieli deductibile 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, cu o masa totala maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului.Aceasta prevedere s-a extins si asupra venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla(sistem real de impozitare in cazul PFA)

UPDATE 30.11.2012 :Am adaugat un calculator impozit pe profit in excel clic aici

Dividende -scurtă monografie

Definitie dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică

Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:

- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe profit;

- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.(art 7 pct 12 Cod fiscal)

În contabilitate se vor efectua următoarele înregistrări:
- distribuirea profitului la dividende:
1171 “Rezultatul reportat" = %    457   " Dividende de plată"
                                                       446    “Alte impozite şi taxe"    analitic 

 - plata dividendelor:
457" Dividende de plată" = 5121 /5311  “Conturi La bănci în lei"“Casa în lei"
 - plata impozitului la bugetul de stat:
446 “Alte impozite şi taxe"-analitic = 5121 “Conturi la bănci în lei"

Contul 371 “Mărfuri”

 Cu ajutorul acestui cont de activ se se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de mărfuri.

371 “Mărfuri isi incepe functia prin a se debita cu:

•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate (401, 408, 446, 542);

•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor reprezentând aportul in natura al actionarilor si asociatilor (456);

•valoarea marfurilor aduse de la terti (357, 401);

•valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, animalelor si pasarilor, vandute ca atare (301, 302, 303, 361);

•valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii de desfacere (345);

•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (607, 758);

•valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul (378, 4428).

Se crediteaza cu:

•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare si lipsurile de inventar (607);
•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti (357);
•valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor iesite din gestiune (378, 4428);
•valoarea la pret de inregistrare a marfurilor livrate societatilor din grup alte societati legale prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);
•valoarea donatiilor si pierderilor din calamitati(658, 671).

Acest cont are intotdeauna SOLD DEBITOR care  reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc la sfârsitul perioadei.

Contul 457 | Dividende de plată

Este un cont de pasiv prin care se ţine evidenţa dividendelor datorate acţionarilor/asociaţilor corespunzător aportului la capitalul social.

 În creditul contului 457 „Dividende de plată” se înregistrează:

– dividendele datorate acţionarilor/asociaţilor din profitul realizat în exerciţiile precedente (117).

În debitul contului 457 „Dividende de plată” se înregistrează:
– sumele achitate acţionarilor/asociaţilor, reprezentând dividende datorate acestora (512, 531);
– impozitul pe dividende (446);
– sumele lăsate temporar la dispoziţia entităţii, reprezentând dividende (455);
– sume reprezentând dividende datorate acţionarilor/ asociaţilor, prescrise potrivit legii (758).

Dividendele se impozitează cu 10 %.Când cuantumul dividendelor distribuite in cursul anului depăşeşte pragul de 12 salarii minime pe economie se plătesc si contribuţiile aferente diferenţei dintre pragul menţionat si suma dividendelor distribuite .

Scoaterea din evidenta a mijloacelor fixe

 Mijloacele fixe ,asa cum sunt definite in art 28 cod fiscal pot fi scoase din activele patrimoniului  :

• prin scoaterea din funcţiune;

• prin vanzare;

• prin donaţie;

• prin aport in natura la capitalul altor entitaţi economice;

• prin lipsa la inventar.

Conform art. 24, alin . (15) din Codul fiscal: Caştigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala

Exemple :

-Ieşirea mijloacelor fixe amortizate parţial prin casare şi recuperare de materiale

1.Scoaterea din evidenta -valoare amortizata 

2813=2133 sau celelalte 

2.inregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare-valoare neamortizata

6583=2133 sau celelalte 

3.Inregistrarea ansamblurilor, subansamblurilor, pieselor şi materialelor rezultate din dezmembrarea mijloacelor fixe:

3024=7583

-iesirea prin vanzare 

1. Vanzarea mijlocului fix.

 Este foarte important ca vanzarea mijloacelor fixe sa se faca la valoarea de piata.

Valoarea de piata se demonstreaza prin documente justificative: oferte de pret de pe mica si mare publicitate, evaluare/expertiza tehnica ca pentru mijloacele fixe de tipul respectiv (marca, vechime, etc).

4111=%

              7583

              4427

2.Scoaterea din evidenta a mijlocului fix 

Inregistrarea valorii amortizate 

2813=2133 sau celelalte

inregistrarea valorii neamortizate 

6583=2133 sau celelalte 

-iesirea prin donatie

6582=2133 sau celelalte - valoarea ramasa de amortizat

Daca s-a depasit cota admisa pentru donatii si suventii se calculeaza si TVA.daca e cazul  635= 4427

2813=2133 si celelale -valoarea amortizata

-iesirea mijloacelor fixe prin aport in natura la capitalul altor entitati economice

2813=2133 sau celelalte -valoarea amortizata

261/262/263= 2133 valoarea ramasa de amortizat 

Daca mijlocul fix este evaluat la o valoare mai mare decat cea ramasa de amortizat,inregistram diferenta astfel : 261/262/263 =1043

-Iesirea mijloacelor fixe prin lipsuri la inventar si imputarea .

2813=2133 ori celelalte -valoarea amortizata

6583=2133 ori celelalte-valoarea ramasa neamortizata

imputarea 

4282=7583 =valoarea reziduala a mijlocului fix (suma pe care proprietarul acelui activ se poate astepta sa o obtina in situatia in care activul este vandut.)

4282=4427 daca e cazul 

#active #contabilitate #monografii

Contul 108 "Interese care nu controleaza"

 Contul 108 "Interese care nu controlează" se utilizează numai în situaţiile financiare consolidate.Consolidarea conturilor vizează politicile contabile privind prelucrarea, întocmirea și prezentarea situațiilor financiare anuale la nivelul unui grup de societăți(societatea-mamă și filiale, societățile controlate în comun și cele asociate).

Contul 108 "Interese care nu controlează" este un cont bifuncţional ce se foloseşte pentru evidenţierea intereselor care nu controlează.

În cazul în care acțiunile sau părțile sociale în filialele incluse în consolidare sunt deținute de alte persoane decât filialele respective, suma atribuibilă acelor acțiuni sau părți sociale trebuie prezentată separat în bilanțul consolidat, la elementul „Interese care nu controlează”. Interesele care nu controlează trebuie prezentate în bilanțul consolidat în capitalurile proprii, separat de capitalurile proprii ale societății-mamă

În creditul contului 108 "Interese care nu controlează" se înregistrează partea din rezultatul favorabil al exerciţiului financiar şi celelalte capitaluri proprii ale filialei, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau indirect.

În debitul contului 108 "Interese care nu controlează" se înregistrează partea din rezultatul nefavorabil, atribuită unor interese care nu sunt deţinute de către societatea-mamă, direct sau indirect.

Cont 3024 ,,Piese de schimb "

Piesele de schimb fac parte din activele circulante ,considerandu-se ca utilajele sau instalatiile pe care sunt montate contribuie la desfasurarea activitatii economice a firmei sau sunt comercializate si sunt consumate pe o perioada mai mica de un an .Tratamentul contabil al pieselor de schimb nu se modifica nici in cazul in care ,intamplator,  perioada de consum a acestora e mai mare de 1 an. 

   Piesele de schimb  şi echipamentul de service sunt, în general, contabilizate ca stocuri  şi
recunoscute în contul de profit  şi pierdere atunci când sunt consumate. Totuşi, piesele de schimb
importante  şi echipamentele de securitate sunt considerate imobilizări corporale atunci când o entitate preconizează ca le va utiliza pe parcursul unei perioade mai mari de un an
Contul 3024 ,,Piese de schimb " este de activ 

Nota contabila ,la inregistrarea facturii de achizitie :

a) achizitie de la un furnizor din Romania, persoana inregistrata in scopuri de TVA, in baza unei facturi:

3024 "Piese de schimb" = 401 "Furnizori"
4426 "TVA deductibila" = 401 "Furnizori".

b) achizitie intracomunitara de piese de schimb, de la un furnizor dintr-un alt stat membru, in baza unei facturi externe, cunoscuta sub denumirea de invoice:

3024 "Piese de schimb" = 401 "Furnizori"
4426 "TVA deductibila" = 4427 "TVA colectata".

c) achizitie de la o persoana fizica, neinregistrata in scopuri de TVA:

3024 "Piese de schimb" = 401 "Furnizori", documentul justificativ este borderoul de achizitie.

De asemenea ,trebuie intocmita nota de intrare -receptie NIR , care atesta intrarea in patrimoniu, si reprezinta documentul prin care se predau piesele de schimb in responsabilitatea gestionarului.
In momentul  montarii lor si a consumului se intocmeste bon de consum .
Nota contbila este : 6024 = 3024 .

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite

Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite”.

 Este un cont de pasiv.
În creditul contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” se inregistreaza:
– valoarea bunurilor aprovizionate sau a serviciilor prestate de catre furnizori, precum si a altor datorii catre acestia (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628, 658);
– rezultatul nefavorabil provenit din corectarea erorilor contabile, constatate in exercitiul financiar curent, aferente exercitiilor financiare precedente (117);
– diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, aferente datoriilor in valuta catre furnizori (665);
– diferentele nefavorabile inregistrate la primirea facturii sau la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute (668).
În debitul contului 408 „Furnizori – facturi nesosite” se inregistreaza:
– valoarea facturilor sosite (401);
– diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765);
– diferentele favorabile aferente datoriilor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la primirea facturii sau la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768).
Soldul contului reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Conturi 151 Provizioane

      Cont 1517,,Provizioane pentru terminarea contractului de munca"  

  Exista situatii in care ,in contractul colectiv de munca ,este prevazuta obligatia de a plati  o suma corelata cu numarul anilor lucrati in unitate,sau orice alta obligatie asumata de angajator ,in relatia cu salariatii, pentru terminarea contractului de munca (salarii compensatorii etc ).Daca exista certitudinea ca acestea se vor achita ,se constituie  provizioane .
   

Contul 542 Avansuri de trezorerie-Monografie

Contul 542 “Avansuri de trezorerie” face parte din grupa 54 “Acreditive” și  este un cont de activ care respectă regulile de funcționare specifice, incepindu-si functia prin a se debita (inregistrarea intrarilor in debit).
-avansurile de trezorerie acordate (531);
-diferențele favorabile de curs valutar aferente avansurilor de trezorerie în valuta, inregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercitiului financiar (765).
In creditul contului 542 se înregistrează:
-avansurile de trezorerie justificate prin achiziția de stocuri, inclusiv diferențele de preț nefavorabile aferente (301 la 303, 308, 361, 368, 371, 381, 388, 401);
-cheltuieli reprezentând valoarea materialelor nestocate, consumurilor de energie și apă, întreținere și reparații, primele de asigurare, studii și cercetare executate de terți, comisioane și onorarii, protocol, reclamă și publicitate, transport de bunuri, deplasări, poștale și telecomunicații, alte servicii executate de terți (602, 604, 605, 611 la 614, 622 la 626, 628);
-diurna cont 625
-sume reprezentând avansuri nejustificate (428);
-sumele reprezentând avansuri de trezorerie,nedecontate până la data bilanțului (461, 428);
-sume restituite în numerar reprezentând avansuri de trezorerie neutilizate (531);
-sume utilizate pentru achitarea altor valori (532);
-diferențele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor de trezorerie în valută, înregistrate la finele lunii, respectiv la închiderea exercițiului financiar, sau la lichidarea acestora (665).
Are intotdeauna soldul debitor.Acesta  reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie,nedecontate,precum si sume ridicate din societate, utilizate pentru diverse scopuri pentru care nu s-au intocmit inca documentele justificative.
Daca, Sumele reprezentand avansuri de trezorerie, acordate potrivit legii si nedecontate pana la data bilantului, se evidentiaza in contul de debitori diversi (461 „Debitori diversi“) sau creante in legatura cu personalul (4282 „Alte creante in legatura cu personalul“), in functie de natura creantei

GRUPA 22 - IMOBILlZĂRI CORPORALE în CURS DE APROVIZIONARE

Aceast grupa cuprinde CONTURI DE ACTIV  prin care se  tine evidenta imobilizarilor corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente, dar care, la finele perioadei de raportare, sunt in curs de aprovizionare.
Inregistrarea in contabilitate a intrarii stocurilor se efectueaza la data transferului riscurilor si beneficiilor. De fapt este vorba de cazurile in care exista decalaje in timp ,intre data la care are loc transferul controlului asupra proprietatii  si data livrarii si transferului acesteia , pentru :

· bunuri vandute in consignatie sau stocurile la dispozitia clientului;
· stocuri gajate livrate creditorului beneficiar al gajului, care raman in evidenta debitorului pana la vanzarea lor;
· bunuri receptionate pentru care nu s-a primit inca factura, care trebuie inregistrate in activele cumparatorului;
· bunuri livrate si nefacturate, care trebuie scoase din evidenta, transferul de proprietate avand loc;
 bunuri vandute si nelivrate inca, pentru care a avut loc transferul proprietatii. De exemplu, la vanzarile cu conditia de livrare "ex-work", bunurile vandute ies din stocul vanzatorului din momentul punerii lor la dispozitia cumparatorului etc.

contabilitate pe intelesul tuturor

Bazele contabilităţii

1. Ce este contul contabil ?

Acesta este mijlocul principal de urmărire a mişcării elementelor patrimoniului unui operator economic . Structura patrimonială este compusă din activ şi pasiv .
Contul conţine :
a)denumire ,proprie fiecărui element de patrimoniu
b)funcţie ,poate fi : cont de activ sau de pasiv
c) sfera de cuprindere:
- sintetice grupează elementele patrimoniale după caracteristicile generale ale acestora
-analitice sunt folosite pentru a reflecta trăsăturile specifice ale elementelor patrimoniale ex: contul " FURNIZORI" se poate de dezvolta pe fiecare furnizor în parte.

Regulă SUMA SOLDURILOR CONTURILOR ANALITICE= SOLDUL CONTULUI SINTETIC

Mişcările(rulajele) care au loc se reflectă în debitul şi creditul contului
Soldul contului reprezintă diferenţa dintre rulajele totale debitoare şi rulajele totale creditoare
Debitul şi creditul contului: sunt cele două părţi ale contului prin care  se urmăresc modificările de sens contrar, soldul iniţial şi cel final. În cele două părţi ale contului se înscriu distinct sumele care reprezintă intrări sau majorări, de cele care reprezintă ieşiri sau reduceri. Convenţional debitul se notează cu D şi creditul cu C. Sumele înscrise în debit se numesc sume debitoare şi cele ce se înscriu în credit se numesc sume creditoare.A debita un cont înseamnă a înscrie o sumă în debitul său. A credita un cont înseamnă a înscrie o sumă în creditul  lui.. Pentru conturile de activ în debit se înregistrează intrările elementului patrimonial sau majorările iar în credit ieşirile sau reducerile. La conturile de pasiv situaţia se prezintă invers. Mişcările elementelor de patrimoniu (intrări,majorări,scăderi,ieşiri )  se numesc RULAJE  debitoare sau creditoare,in funcţie de elementul contului in care se produce modificarea .

Contul 411 „Clienti“

Contul 411 „Clienti“ este un cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:
– valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta (701 la 708, 4427);
– valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul „Clienti – facturi de intocmit“ (418);
– venituri inregistrate in avans sau de realizat, aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare (472);
– valoarea avansurilor facturate clientilor (419, 4427);
– valoarea creantelor reactivate (754);
– valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (419);
– valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate de terti (758);
– diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in valuta, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (765);
– diferentele favorabile aferente creantelor exprimate in lei, a caror decontare se face in functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar (768);
– rezultatul favorabil provenit din corectarea erorilor contabile aferente exercitiilor financiare anterioare (117).

Cont 169 ,, Prime privind rambursarea obligatiunilor şi a altor datorii”

        Acest cont de activ se refera la imprumuturile pe termen lung,purtatoare de dobanda , si se utilizeaza in situatia in care suma rambursata in contul unei datorii este mai mare decat suma primita.Diferenta dintre cele doua sume se inregistreaza in cont 169 si trebuie amortizata printr-o suma rezonabila in fiecare exercitiu financiar astefel incat amortizarea integrala sa se realizeze la data de rambursare a datoriei ,nu mai tarziu.

Amortizarea difereintei se inregistraza in cont  6868 "Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor si a altor datorii",cu articolul contabil : 6868=169

In functie de natura imprumutului, se vor utiliza conturile :

-1691 Prime privind rambursarea obligaiunilor

-1692 Prime privind rambursarea altor datorii

     

Contul 625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

Face parte din GRUPA 62 "CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI".Este un cont de activ folosit pentru tinerea evidentei  cheltuielilor cu deplasarile, detasarile si transferarile personalulu.

In debitul contului inregistram :
-– sumele datorate sau achitate reprezentand cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari (inclusiv transportul) (401, 408, 471, 512, 531, 532, 542);
– sume in curs de clarificare (473).

Concret in acest cont se inregistraza diurna acordata personalului salariat ,la efectuarea unei deplasari In contul 625 se inregistreaza suma deductibila conform codului fiscal (17 lei x 2,5 = 42,5 lei/zi  stabilita prin  Ordinul  MFP nr. 60/2015, publicat in Monitorul Oficial nr. 68, ) .Daca se acorda o suma mai mare ,diferenta nedeductibila o inregistram in contul 658. Nivelul legal al indemnizaţiei de deplasare în România în perioada 2004-2015:

-10,520lei/zi – 16 ianuarie 2004 – 31 dec. 2006 cf. HG 543/1995 modificată prin OMFP nr. 1817/2004
-13 lei/zi – 1 ianuarie 2007-27 ianuarie 2015 cf. HG nr.1860/2006
-17 lei/zi – 27 ianuarie 2015 până în prezent cf. OMFP nr. 60/2015 modifică anexa la HG nr.1860/2006

Bacsisul,conform OUG 8/2015.Definitie si monografie,impozitare

      UPDATE :Ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca bacsisul nu va mai fi impozitat, prevederile intrate in vigoare in urma cu doar o saptamana urmand a fi eliminate din ordonanta de urgenta a Guvernului, pana cel tarziu la 1 iunie.

 Definitie :bacsis =  orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici, precums si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar.
        Acesta se justifica prin datele inscrise in documentele emise cu aparatele de marcat electronice fiscale si se evidentiaza pe un bon fiscal distinct.
        Firmele decid, prin Regulamentul de ordine interioara, daca bacsisul ramane la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor. Daca bacsisul se distribuie salariatilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii.ROI  se pastreaza la locul de instalare al aparatului de marcat electronic fiscal in vederea prezentarii organelor de control.
       Sumele provenite din incasarea bacsisului se inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor, potrivit reglementarilor contabile.(art 2 alin. (6)  din OUG nr. 8 /2015)
 Pentru bacsis nu vor fi oprite TVA si contributii sociale,conform  declaratiilor de presa sustinute de Executiv saptamana trecuta.Ordonanta nu include si aceste prevederi in mod explicit .Dar nefiind vorba de o livrare sau o prestare de serviciu ,ci de o suma oferita in mod voluntar de client ,peste contravaloarea acestora,bacsisul nu intra sub incidenta TVA ,de exemplu .

Incasare cu bonuri de masa a alimentelor vandute prin magazin .Monografie

        Daca un magazin doreste sa vanda catre populatie, produse alimentare si pe tichete de masa,trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte :

1.Programarea casei de marcat,ca sa se evidentieze in mod distinct incasarea cu bon de masa.In registrul de casa se va inregistra doar incasarea in numerar .

2.Operatorii caselor de marcat fiscale vor tine evidenta tichetelor de masa incasate, printr-un formular tipizat intern al societatii ce va cuprinde  toate elementele de identificare prevazute de OMFP 3512/2008 privind documentele financiar contabile.Formularul va fi semnat de operatorul casei de marcat si va fi anexat,ca document martor , la raportul zilnic al casei de marcat . 

3.Bonurile de masa se predau serviciului de contabilitate,pentru centralizarea acestora si transmiterea lor,spre incasare,catre unitatile emitente 

Conventii civile ,retinere la sursa,monografie

Inregistrarea cheltuielilor aferente incheierii unei conventii civile, in cazul in care se retin toate contributiile sociale obligatorii, precum si impozitul pe venit:

Conform Codului Civil, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiarul veniturilor din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate, poate opta intre doua modalitati de impozitare, respectiv:

 1)  Modalitatea retinerii la sursa, reprezentand plati anticipate. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, impozitul ce trebuie retinut, se stabileste aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut, din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa, potrivit titlului IX². 

2)  Modalitatea stabilirii impozitului pe venit ca impozit final. In acest caz, conform art. 52¹ alin. (2) din Codul fiscal, impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa, la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut.

Potrivit art. 296²¹ din Codul fiscal, urmatoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii si la cel de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, dupa caz:

a)  intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale;

b)  membrii intreprinderii familiale;

c)  persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice;

d)  persoanele care realizeaza venituri din profesii libere;

e)  persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla;

f)   persoanele care realizeaza venituri, in regim de retinere la sursa a impozitului, din activitati de natura celor prevazute la art. 52 alin. (1), precum si cele care realizeaza venituri din asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 13 lit. (e).;

g)  persoanele care realizeaza venituri din activitatile agricole prevazute la art. 71 alin. (1);

h)  persoanele care realizeaza venituri de natura celor prevazute la art. 71 alin. (2) si (5);

i)    persoanele care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor.

 Printre veniturile la care face trimitere art. 296²¹ lit. f) regasim si veniturile din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil.

 Asadar, regula este ca pentru veniturile din contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil se datoreaza contributie la sistemul asigurarilor sociale si contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Art. 296²³ alin. (4) din Codul fiscal stabileste ca persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute ca urmare a incadrarii in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 296²¹ alin. (1).

Pentru veniturile din contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil nu exista exceptii de la plata contributiei la sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Pentru contributia de asigurari sociale de sanatate, cota este de 5,5%.

 Platitorul de venit are obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului si contributiilor obligatorii.